Că vorbim de dezastre naturale, de migrație climatică, de expunerea în fața unor valuri de căldură, femeile – mai ales cele din țări subdezvoltate și sărace, dar și din Europa – sunt mai vulnerabile. Asta, arată studiile, vine în spinarea secolelor de discriminare, de privare de drepturi și de inegalitate între sexe. Schimbările climatice nu fac decât să adâncească aceste diferențe, se arată într-o analiză publicată pe platforma InfoClima.
Un raport european referitor la impactul schimbărilor climatice asupra populațiilor vulnerabile din țările în curs de dezvoltare arată că, față de bărbați, femeile sunt mai afectate de schimbări climatice, de muncile agricole pe care le desfășoară, dar și de discriminarea cu care se confruntă când vine vorba de accesul la servicii de sănătate a reproducerii, de educație și formare profesională, precum și de participare în procesul decizional.
- 80% dintre persoanele strămutate ca urmare a schimbărilor climatice sunt femei și copii, conform aceluiași raport – categorii care sunt mai vulnerabile în fața efectelor negative ale schimbărilor climatice.
Situația strămutării este cu atât mai dificilă când lor li se încalcă adeseori drepturile fundamentale – fiind victime ale traficului de persoane și ale exploatării sexuale, apoi plasate în adăposturi nesigure și supraaglomerate.
- Femeile întâmpină dificultăți mai mari, inclusiv un risc mai ridicat de a-și pierde viața în dezastre naturale.
Schimbările climatice sunt, de asemenea, un motor al inegalităților în materie de sănătate. Femeile sunt mai vulnerabile la schimbările climatice din cauza fiziologiei mai fragile, a venitului mediu mai mic, a poziției de dependență în societate, a activităților specifice de îndeplinire a sarcinilor familiale etc. La nivel mondial, dezastrele naturale, cum ar fi seceta, valurile de căldură, inundațiile și furtunile ucid mai multe femei decât bărbați – femeile tinere fiind afectate în mod special.
Gradul de toleranță la căldură al femeilor este unul mult mai scăzut comparativ cu cel al bărbaților. Valurile de căldură, de exemplu – perioade de mai multe zile cu temperaturi ridicate ale aerului, care devin tot mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice –, pot provoca perturbări ale ciclului menstrual. Acest lucru este cu siguranță observat de multe femei din sud-estul Europei (mai ales în țări precum România și Bulgaria) și în timpul verii, în parte datorită condițiilor socio-economice.
Ce ar trebui să urmeze?
Creșterea participării femeilor la dezbaterea schimbărilor climatice, inclusiv în calitate de lideri, este esențială pentru limitarea acestor discrepanțe evidențiate în acest articol, în viitor.
Marlene Kanga, fost președinte al Federației Mondiale a Organizațiilor de Inginerie, susține că doar o abordare inclusivă a schimbărilor climatice – una care include mai multe voci ale femeilor – poate aduce mai repede schimbările de care avem nevoie. Citiți pe larg analiza publicată de InfoClima AICI.
Sursa foto: Freepik.com
