Luna februarie a acestui an a fost cea mai caldă din istoria măsurătorilor în România, dar și alte țări europene. Temperaturi record au fost înregistrate începând cu iunie pentru fiecare lună a anului 2023. Iar acest trend a continuă și în 2024, se arată într-o analiză InfoClima.
Conform datelor furnizate de Copernicus, temperatura medie globală pentru luna februarie 2024 a atins un nou record de 13.54°C, cu 0.81°C mai mare decât media perioadei 1991-2020 și cu 0.12°C mai mare decât recordul anterior din februarie 2016.
Alte recorduri de temperatură pentru luna februarie:
Austria: a fost cea mai caldă lună februarie din ultimii 257 ani cu 5,5°C peste media perioadei 1991-2020
Cehia: a fost stabilit un nou record pentru februarie cu 2,o°C mai mare decât precedentul record
Elveția: temperatura pentru luna februarie a fost cu 4,7°C mai mare decât valorile normale pentru această lună
Germania: februarie 2024 a fost cel mai cald februarie începând cu 1881; valorile fiind apropiate de recordul pentru luna martie
Polonia: un nou record a fost atins pentru luna februarie cu anomalii între 3,5 și 7,5 °C față de perioada 1991-2020
Ungaria: temperatura pentru luna februarie a fost cu în 2024 cu 7°C mai mare decât media 1991-2020 (valoarea fiind apropiată de recordul pentru luna martie)
Aceste recorduri ale temperaturii medii globale pentru ultimele nouă luni (iunie 2023 – februarie 2024) sunt încă un semnal clar de alarmă cu privire la schimbările climatice și impactului acestora asupra mediului și societății.
În cazul unei creșteri a temperaturii medii globale cu 2–3°C (o creștere probabilă ținând cont de politicile actuale) vom asista la:
- Dispariția ghețarilor montani
- Înverzirea Sahelului
- Dispariția pădurii amazoniene
Citiți analiza completă realizată de InfoClima AICI.
Copernicus: Accesul la date științifice despre climă, crucial
„Pe măsură ce încălzirea globală se accelerează, deciziile privind infrastructura, energia, mobilitatea, apa și securitatea alimentară sau planificarea urbană trebuie să fie informate de impactul potențial al schimbărilor climatice. Setul de date de reanaliză ERA5 Copernicus Climate Change Service (C3S) oferă perspective cheie din trecut și prezent despre climă, ajutând la prevederea riscurilor și asistând factorii de decizie în luarea unor decizii informate.
Consecințele schimbărilor climatice, anticipate de oamenii de știință cu mulți ani în urmă, au devenit parte din viața noastră de zi cu zi. De-a lungul anului 2023, aproape fiecare colț al lumii a fost afectat și aproape fiecare individ a asistat, în grade diferite, la o creștere a frecvenței sau intensității fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi valuri de căldură, incendii de vegetație, secetă sau ploi abundente. Această transformare are loc rapid și, prin urmare, avem nevoie de ajustări rapide ale politicilor.
Datele fiabile și de înaltă calitate joacă un rol crucial în luarea deciziilor, deoarece înțelegerea trecutului stabilește profilul de risc de bază necesar pentru o planificare viitoare eficientă”, arată Copernicus. Detalii, AICI.
Programul Copernicus este programul de observare a Pământului al Uniunii Europene, program care supraveghează planeta și mediul înconjurător în beneficiul final al tuturor cetățenilor europeni. Acesta oferă servicii de informații bazate pe observarea Pământului prin satelit și pe datele in situ (non-spațiale).
Programul este coordonat și gestionat de Comisia Europeană. Acesta este implementat în parteneriat cu statele membre, Agenția Spațială Europeană (ESA), Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (CPMTM), agențiile UE și Mercator Océan (sursa, AICI).
(Sursa foto: Pixabay.com)
CITEȘTE ȘI:
UE trebuie să acorde prioritate diplomației climatice în politica sa externă
România a primit 34 de milioane EUR, pentru repararea daunelor cauzate de seceta severă din 2022
