Interesul românilor de a locui în locuințe eficiente energetic este foarte ridicat, principalul motiv fiind reducerea costurilor cu energia, apoi protejarea sănătății personale, dar și reducerea poluării, arată cel mai recent studiu realizat în cadrul programului România Eficientă de Reveal Marketing Research. În calea renovărilor stau însă bariere majore, precum capacitatea utilizatorilor finali de a finanța investițiile, accesul dificil și birocratic la surse de finanțare, precum și mobilizarea redusă a fondurilor private. În acest context, România Eficientă prezintă câteva scheme de finanțare inovatoare aplicate la nivel european, care pot ajuta la rezolvarea unora dintre obstacolele existente.
În România, aproape 8 din 10 clădiri (77%) au nevoie de renovare energetică, fiind construite înainte de 1980, în absența standardelor de eficiență energetică pentru anvelopa clădirii. Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (SNRTL), publicată în decembrie 2020, precizează că „România are un fond important de clădiri construite între anii 1960 și 1990, cu un grad scăzut de măsuri privind eficiența energetică (fără izolare termică sau cu izolare termică minimă, adaptate exigențelor de izolare termică existente în perioada 1960-1985), unele dintre acestea prezentând deficiențe structurale, o parte dintre acestea având puține (sau deloc) lucrări de întreținere după zeci de ani de utilizare”.
În ciuda beneficiilor multiple pe care măsurile de eficiență energetică în clădiri le au, rata de renovare rămâne foarte redusă. Motivele?
„Există o serie de obstacole la nivel de politici, probleme tehnice, financiare, instituționale și informaționale care au limitat implementarea sistematică și extinderea pe scară largă a eficienței energetice în sectorul clădirilor din România. Unele din acestea sunt general valabile la nivelul majorității statelor membre UE, însă altele sunt specifice României, în special cele asociate fondului de clădiri învechit și insuficient întreținut, aflat în marea sa majoritate în proprietate privată, a sistemelor de termoficare cu eficiență reală scăzută, a înființării asociațiilor de proprietari și solvabilității reduse a proprietarilor de locuințe sau de clădiri”, se arată în SNRTL.
Pentru reabilitarea unei părți din clădirile existente în sectorul rezidențial, educație, sănătate, birouri administrative și comerciale, strategia prevede o sumă estimată de investiții necesare de aproximativ 12,8 miliarde EUR până în 2030, ce vor trebui asigurate atât din fonduri private, cât și din fonduri publice. Doar pentru a renova segmentul cu cele mai scăzute performanțe energetice din fondul de clădiri, sunt necesare aproximativ 3 miliarde EUR pentru finanțarea investițiilor în perioada 2021-2030.
Fără participarea zonei private în proiectele de reabilitare energetică a clădirilor, România nu va avea nicio șansă să își atingă țintele în domeniu.
Pentru a veni în sprijinul celor interesați, vă prezentăm în cele ce urmează trei modele de finanțare aplicate la nivel european și care ar putea fi implementate și în România.
-
Schemele de finanțare prin factura de utilități
Acestea sunt instrumente care se bazează pe factura de utilități ca mijloc de rambursare. Furnizorii de utilități vor credita proprietarii de case pentru instalarea de tehnologii de energie regenerabilă sau implementarea de măsuri de eficiență energetică. În modelul de afaceri cu finanțare din factură, furnizorul de utilități nu doar că administrează programul și încasează plăți prin facturile de energie electrică, ci finanțează și investițiile din capitalul propriu.
Rambursarea se face printr-un plus la facturile de utilități ale proprietarului casei. În general, ținta investițiilor în măsuri de instalare a unor surse regenerabile de energie și de eficiență energetică este de a genera fluxuri de numerar pozitive pentru proprietarul proprietății, astfel încât perioadele de rambursare variază în funcție de economiile de energie așteptate și de durata de viață utilă a măsurilor instalate. De regulă, perioadele de rambursare sunt adesea stabilite la aproximativ 10 ani (sursa, aici).
De preferință, factura generală la utilități ar trebui să fie în continuare redusă datorită economiilor asociate costurilor cu energia. De asemenea, orice altă sursă de venit generată de îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii, cum ar fi o reducere a impozitelor pe proprietate, ar trebui luată în considerare, notează Institutul European pentru Performanța Clădirilor (BPIE). În cazul în care casa este vândută, este posibilă structurarea programului în așa fel încât împrumutul să rămână asociat contorului de utilități și să poată fi transferat noului proprietar, potrivit informațiilor de pe platforma Renovation-hub.eu, unde găsiți mai multe detalii.
O cercetare efectuată în cadrul proiectului H2020 RenOnBill sugerează că următoarele condiții ar facilita dezvoltarea schemelor de facturare în Europa:
- Un cadru legislativ adecvat care să permită companiilor de utilități să se implice în împrumuturi;
- Protejarea investitorilor împotriva neîndeplinirii obligațiilor la rambursarea împrumutului, menținând în același timp protecția consumatorilor;
- Companiile de utilități și instituțiile financiare să utilizeze înregistrările de plată a facturilor pentru evaluarea profilului de risc al utilizatorului final
- Legi care să susțină distribuirea echitabilă a costurilor de investiție între proprietari și chiriași.
-
Rambursarea finanțării prin taxele pe proprietate
Acest model de afaceri s-a inspirat din conceptul Property Assessed Clean Energy (PACE), pilotat pe scară largă în Statele Unite ale Americii (SUA), unde guvernele locale emit obligațiuni pentru proiecte de renovare, conform Renovation-hub.eu. Finanțarea PACE este un mecanism instituit de o administrație municipală, prin care proprietarilor de imobile le sunt finanțate măsuri de eficiență energetică și energie regenerabilă printr-o taxă suplimentară pe proprietatea lor.
Conceptul PACE este adaptat la Europa de către EUROPACE. Practic, finanțarea împrumutată de un investitor privat se rambursează prin impozite pe proprietate și alte taxe aferente clădirilor, care vor fi mărite. Proprietarul imobilului își achită datoria în rate pe o perioadă de 15 până la 20 de ani. Când proprietatea își schimbă proprietarul, datoria rămasă este transferată noului proprietar.
Mecanismul EUROPACE se folosește, de asemenea, de ghișeul unic, prin implicarea mai multor părți interesate în proces: administrația locală, investitorii, instalatorii de echipamente și proprietarii de case. Aflați mai multe detalii despre acest mecanism AICI.
-
Compania de servicii energetice (ESCO)
De asemenea, dezvoltarea pieței de servicii energetice oferite de companii specializate în domeniu (ESCO) prin contracte pe termen lung de performanță energetică (CPEn) ar contribui la accelerarea ratei de renovare și, în general, de eficientizare energetică a clădirilor publice și private.
De regulă, o companie de tip ESCO implementează din surse financiare proprii soluții de eficiență energetică rezultate în urma auditului energetic. ESCO are mai multe modele prin care funcționează. Cele mai utilizate sunt „economiile garantate” („guaranteed savings”), unde ESCO își asumă doar riscul tehnic, implementează proiectul de eficiență energetică, dar clientul este responsabil de obținerea creditului care finanțează investiția.
Mai există și modelul de „economii partajate” („shared savings”) – unde ESCO își asumă și riscul tehnic, și pe cel financiar, adică fie ia el însuși un credit, fie se folosește de capitalul propriu obținut din proiecte anterioare. În ambele modele, compania este plătită din economia de energie obținută de beneficiar, într-un interval de timp agreat contractual.
- Mai multe detalii aflați din analiza publicată de România Eficientă, pe care o găsiți AICI.
ARTICOLE SIMILARE:
Studiu: Peste opt din zece români consideră importantă creșterea eficienței energetice a clădirilor
