Șeful Dispeceratului Energetic Național (DEN), instituția care este “creierul” sistemului energetic național, a declarat că iarna care vine este mult mai provocatoare decât orice perioadă rece din trecut, pentru că sunt crize multiple. De aceea, e nevoie de amânarea închiderii centralelor pe cărbune. Totuși, Ministerul Energiei nu are niciun motiv să considere că la iarnă vor fi probleme cu asigurarea aprovizionării, dacă regimul termic va fi unul normal, au declarat experții prezenți la conferința Focus Energetic legată de pregătirea pentru iarnă.
“Este o provocare această iarnă pentru noi toți, pentru că este o situație care nu s-a mai întâlnit și încercăm să o gestionăm, criza gazelor naturale, seceta prelungită care a afectat întreaga Europă, plus contextul geopolitic și războiul de la granițele noastre”, a declarat Virgiliu Ivan, șeful Dispeceratului Energetic Național (DEN), citat de e-nergia.ro.
El a solicitat public Comisiei Europene să permită statelor membre amânarea momentului la care centralele electrice care funcționează pe combustibili fosili să fie închise conform programării inițiale, pentru că suntem în criză energetică și avem și un război la graniță. Ca urmare a calculelor DEN, două grupuri pe cărbune din Oltenia nu vor mai fi închise de la 1 ianuarie.
“Nu a fost luată în considerare înainte o situație în care să se suprapună atâți factori. Au fost puse în mișcare foarte multe mecanisme ca să traversăm cu bine iarna următoare. Cuvântul de ordine este colaborare, cooperare între actorii din piața, între autoritățile române și europene”, a explicat Ivan. El a adăugat că rezervele energetice ale României, de gaze, cărbune și chiar și de apă, “deși puteau fi mai mari, sunt printre cele mai mari din Europa” și ne asigură premisele să trecem iarna cu bine. Detalii, AICI.
Ministerul Energiei: Producţia de cărbune a fost majorată
Carbune (sursa: Pixabay)
Totuși, Ministerul Energiei nu are niciun motiv să considere că la iarnă vor fi probleme cu asigurarea aprovizionării, dacă regimul termic va fi unul normal, a afirmat George Niculescu, secretar de stat în cadrul instituţiei.
„Spre deosebire de anul trecut, începem cu un grad foarte mare de umplere a depozitelor de gaze, de peste 97%, adică 2,970 miliarde metri cubi. Este un grad foarte mare, care ne dă o siguranţă. Procentul acesta ne va ajuta să depăşim fără probleme o iarnă obişnuită din punctul de vedere al valorilor termice”, a spus el, în cadrul conferinţei Focus Energetic, citat de Agerpres.
Totodată, producţia de cărbune a fost majorată, pentru a compensa nivelul mai scăzut de umplere a lacurilor de acumulare.
„Astăzi avem cu 900.000 de tone de cărbune în plus în stocuri, tocmai pentru a compensa această situaţie. În general lucrurile se prezintă bine, suntem convinşi că nu vom avea niciun fel de problemă în ceea ce priveşte asigurarea consumatorilor de gaze naturale în iarnă. În ceea ce priveşte fluxurile de import, nu au fost semnalate probleme”, a susţinut Niculescu.
„În concluzie suntem pregătiţi pentru iarnă. În condiţii de iarnă normală nu avem niciun motiv să considerăm că vom avea probleme de securitate în aprovizionare”, a precizat oficialul ministerial, conform Agerpres.
Ce spun marii furnizori de energie
La conferința Focus Energetic au fost prezenți și șefii celor doi mari furnizori de energie din România: Engie și E.ON.
Eric Stab, directorul general al Engie România, a declarat că unii clienţi noncasnici nu reuşesc să-şi găsească furnizori de gaze, iar Engie caută volume de gaze pentru a-i aproviziona pe aceştia în regim de ultimă instanţă. Stab a adăugat că, pe parcursul iernii trecute, Engie a preluat aproape 100.000 de clienţi casnici care au rămas fără furnizor.
„Am făcut eforturi foarte mari pentru a prefinanţa schema de compensare şi împrumuturi pentru a ne asigura fluxul de numerar necesar. Chiar dacă am observat o deschidere din partea autorităţilor în deblocarea situaţiei, problema rămâne, mai ales că acum volumele consumate sunt mai mari, implicit şi sumele care trebuie recuperate. Orice întârziere în decontarea sumelor poate avea impact semnificativ asupra situaţiei financiare a companiei”, a arătat oficialul Engie.
El a mai spus că sunt foarte importante măsurile de reducere a consumului: „Este o responsabilitate pe care o avem cu toţii. Şi noi, la Engie, derulăm o campanie de sensibilizare în această direcţie. De exemplu, în toate sediile Engie, temperatura ambientală este setată la 19 grade, luminile şi laptopurile sunt stinse la plecare, iar pe durata verii a fost oprită climatizarea. De asemenea, avem un set de recomandări pentru clienţi cum să-şi reducă consumul de electricitate şi gaze naturale. Cred cu tărie că într-un domeniu în care nu putem controla foarte multe lucruri, ceea ce putem controla este consumul, iar cea mai ieftină energie este cea pe care nu o consumăm„, a completat Stab, conform Agerpres.
La rândul său, Volker Raffel, directorul general al E.ON România, a declarat că furnizorii nu găsesc în piaţă energie cu livrare anul viitor şi astfel nu le pot transmite clienţilor lor cât va costa energia.
„Nu găsim energie în piaţă pentru anul viitor şi nu putem să le spunem clienţilor noştri ce preţ vor avea la energie electrică anul următor. Mai ales la firme şi la cei industriali. Acest lucru trebuie deblocat, deoarece cum îşi poate face planurile o firmă care foloseşte energie electrică la producţie? Planuri de investiţii, de finanţare, de angajare, dacă nu-şi cunosc preţul la energie electrică? Sper să avem o soluţie curând„, a susţinut Raffel, în cadrul conferinţei Focus Energetic.
Situaţia a fost semnalată şi de Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România, care a precizat că acest lucru are drept cauză preţul prea mic stabilit de Guvern, 1.300 lei pe MWh.
De asemenea, reprezentantul E.ON a insistat pe problema legată de cash-flow pe care companiile o au ca urmare a schemei de decontare stabilită de statul român. Raffel a arătat că, în timp ce în România există întârzieri foarte mari la plata deconturilor, în Germania discuţia este cum să plătească statul dinainte companiilor, pentru a evita problemele de cash.
„Ca să vă dau nişte cifre, noi am avut o linie de credit de 100 de milioane de euro acum un an, iar acum suntem la mai mult de 600 de milioane de euro şi creşte în fiecare zi. În fiecare zi avem cu 9 milioane de lei mai puţin în cont seara decât dimineaţa şi aşa nu mai putem să continuăm„, a spus reprezentantul E.ON.
Raffel a mai arătat că, în ceea ce priveşte depozitarea de gaze, compania a avut un efort financiar dublu faţă de anul trecut, transmite Agerpres.
- NewsEnergy.ro a fost unul dintre partenerii media ai evenimentului.
ARTICOLE SIMILARE:
RIGC 2022: Viitorul securității energetice, hotărât la București, într-o întâlnire fără precedent
Delgaz Grid testează în premieră utilizarea hidrogenului în amestec cu gazele naturale
RIGC 2022: În fața unei ierni dificile, România este avantajată de propriile resurse energetice
