Energie curată la stânele din Munții Căpățânii // REPORTAJ

„Cred că suntem cam ultima generație care se mai ocupă cu asta. Eu nu știu dacă în 3 ani o să mai fie cineva care o să mai facă un balmoș la stână”, îmi spune, cu ochii înlăcrimați de la fum, Aurora. Într-o stână veche de aproape 100 de ani din Munții Căpățânii (jud. Vâlcea), la peste 1.700 de metri altitudine, Aurora și Silvia, două femei aflate la vârsta a doua, amestecă de zor în ceaunele mari. Deasupra focului de lemne, pregătesc mămăligă, tochitură de oaie și balmoș, o mâncare tradițională, extrem de gustoasă și hrănitoare, născută în stâne – făcută din mămăligă amestecată cu produse lactate.

Aurora a învățat să se ocupe de animale de la soacra ei. Acolo, în stâna mică de lemn și-a crescut și cei doi copii, pe care i-a trimis la facultate la București, că a vrut foarte mult să știe carte.

Fiica ei a terminat un master de design, iar pentru proiectul ei de diplomă a redesenat în variantă nouă stâna veche în care a copilărit. Și a luat nota 10, îmi povestește mândră mama ei. „Pentru noi, ca femei, este foarte greu. Foarte greu. E muncă de bărbat. Eu îi mai zic așa uneori, în glumă, că e muncă de ocnaș. Trebuie să avem și motivație și satisfacție pe măsură, ca să continuăm. Intervin și boli profesionale – la articulații, dureri de urechi”, mai spune Aurora.

În stâne, rolurile sunt împărțite. Bărbații sunt cei care au grijă mai mult de animale, iar femeile sunt cele care se ocupă de fabricarea produselor lactate. Nu e deloc o muncă ușoară, iar crescătorii de animale din munte ar avea nevoie mai mult de sprijinul Guvernului, care să nu îi îngroape în dosare și hârtii pentru subvenții, dar și de reglementări care să nu îi sufoce, ci dimpotrivă: să susțină continuarea activității în astfel de stâne izolate, care au farmecul lor și modul propriu de a prepara brânza și untul după rețete moștenite generații la rând.

„Noi luăm din laptele ăsta telemea, unt, iaurt, urdă, tot ce se poate obține. Nu se compară calitatea (cu ce vine din import – n.r.) – la brânza noastră, avem doar lapte, cheag și saramură. Dar nu suntem apreciați. Nu ne ajută Guvernul. Cum să faci aici condiții de fabrică? Noi trebuie să ne adaptăm în primul rând la condițiile de climă. Dacă e frig, vine laptele un pic mai mult încălzit, mai umblăm un pic și la cheag. Eu am învățat de la soacră. Și nu e suficientă teoria, ca la școală, ci prin ani de practică se învață, iar cel mai mult se învață din greșeli. Cred că e cea mai bună lecția asta, să înveți din greșeli. Dacă nu ești suficient de isteț să nu repeți aceeași greșeală, muncești degeaba. Și am exemple care au abandonat meseria asta, pentru că nu le-a ieșit. Eu am un bacalaureat și să știți că ajută școala, ca atunci când ne întâlnim pe stradă, să nu știți că vin de la coada vacii”, adaugă Aurora.

Ochii ei de un verde smarald sunt înroșiți de la fum, dar acum poate și de la ceva lacrimi pe care le ține acolo. „Da, vă las un pic, mă duc la mămăligă”, îmi spune Aurora, retrăgându-se.

Dincolo de problema subvențiilor, a reglementărilor împovărătoare, dar și a concurenței cu produsele din alte țări care vin la prețuri mai mici, mai sunt câteva lucruri care conduc, tot mai rapid, la dispariția aceste tradiții reprezentative pentru poporul român, cum e cea din stânele montane, unde și animalele sunt crescute de mici la înălțimile astea, de vițeluși. „Dacă am aduce una de la câmpie, mai mult de 10 zile nu rezistă”, explică Ion Crăciunescu, proprietar al stânei de vaci.

„Noi muncim, important e să și avem satisfacții pe măsură. Dacă nu ești motivat, de aia și renunță tinerii”, explică Silvia. O întreb dacă nu riscăm să pierdem, ca popor, această tradiție. „Depinde, dacă nu le facilitează cumva, să știți că e foarte greu. Am văzut un reportaj de prin Marea Britanie că stâne ca astea sunt conservate, protejate”, spune ea, adăugând că tineretul caută să trăiască altfel, nu în condițiile astea. În primul rând, stânele sunt în zone izolate, fără acces la electricitate. Apoi, drumurile sunt foarte greu de parcurs.

Acum, stâna aceasta veche de aproape 100 de ani are panouri fotovoltaice instalate de Asociația Energia Inteligentă,  prin proiectul „România Tradițională cu Energie Curată”, lansat tocmai în acest scop: de a conserva tradițiile romanești concomitent cu susținerea tehnologilor moderne care să permită producerea de energie curată.

Lansat în luna mai, acest proiect a făcut ca zece stâne situate în Munții Căpățânii să aibă acum curent electric. Prin proiectul „România Tradițională cu Energie Curată”, stânele strămoșești Căpățâna, Ursu Vârf, Ursu Canton, Ursulețu, Balota, Milescu, Cășăria, Dârjiu, Cocora 1 și Cocora 2 au primit dreptul la o nouă viață.

Păstoritul, în pericol de dispariție

Potrivit unei estimări a Asociației Energia Inteligentă, peste 40% din sălașele de pe culmile munților au fost părăsite și astfel a fost pus în pericol păstoritul, probabil cea mai definitorie tradiție a poporului român. Lipsa căilor de acces și condițiile grele de trai în aceste zone au făcut ca cei care locuiesc și își desfășoară activitatea în aceste locuri să renunțe la această îndeletnicire străveche, definitorie pentru poporul român.

Proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” va aduce o contribuție semnificativă la păstrarea identității naționale folosind energie curată. Refacerea căilor de acces, peste 60 de km de drum pe zona de creastă, către stânele din Munții Căpățânii, singurul masiv muntos în care sălașurile montane de păstorit sunt încă populate de către oameni, și instalarea de panouri fotovoltaice în stâne vor face ca cei care încă practică păstoritul în aceste zone să își poată continua activitatea și valorifica produsele. Totodată, refacerea drumurilor din zonă va facilita accesul vizitatorilor și, treptat, va reînvia activitățile turistice.

„Renunțăm foarte ușor la tradiții și în același timp respingem noile tehnologii, adică respingem noul în general. Este foarte important să înțelegem până nu e prea târziu că trebuie să păstrăm tradițiile, la fel cum trebuie să înțelegem că tehnologiile noi sunt în avantajul nostru, pentru că venim cu energie curată prin care îmbinăm noul cu vechiul”, a declarat Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă.

„La animale îți trebuie lumină, că nu te trezești la ora 8, când e soarele sus”

„Lumina contează foarte mult. Noi stăm la stână de la sfârșitul lui mai până în septembrie. Aici am crescut, aici am crescut și copiii de la 8 luni. Nu știu dacă ei vor să ne mai urmeze”, povestește Silvia.

Ea adaugă că panourile fotovoltaice instalate acum prin proiectul derulat de Asociația Energia Inteligentă îi ajută foarte mult. „Dacă ne-am permite, am pune și la grajdurile de acasă. La animale îți trebuie lumină, că nu te trezești la ora 8, când e soarele sus. Noi ne trezim foarte dimineață, la 4, când e foarte întuneric, și ne culcăm la 10.30 – 11 noaptea, după ce ne asigurăm că toate animalele sunt în jurul stânei. Noaptea vin lighioanele și trebuie să te asiguri”, mai spune Silvia.

Asociat proiectului pilot derulat în Munții Căpățânii, proiectul România Tradițională cu Energie Curată își propune să deruleze si o campanie puternică de informare în diferite zone din România asupra importanței acceptării de noi forme de energie, o energie mai curată și la fel de sigură ca cea cu care oamenii s-au obișnuit.

„Constantine, tu habar n-ai ce faci!”

Proiectul pilot de instalare a surselor de energie curată în stâne, parte din „România Tradițională cu Energie Curată” a fost posibil și cu sprijinul prietenilor Asociației Energia Inteligentă: Salvamont Vâlcea, comunității 4×4 Vrancea și Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), fără de care nu ar fi fost posibilă deplasarea în munți a reprezentanților mass-media.

Implicarea voluntarilor din comunitățile de off-road este crucială în astfel de proiecte, unde altfel nu se poate ajunge decât pe jos în zonele izolate din munte. Datorită acestor pasionați de 4X4 din toată țara, bătrâni singuri și bolnavi uitați în munte sau familii cu copii mici care nu au alte mijloace de trai, primesc o mână de ajutor și bucurie.

• Off-road-ul e doar un laitmotiv pentru ca voluntarii din toată țara să se adune pentru o cauză comună și să facă diferența într-un munte de indiferență ce pare de netrecut.

Marius Constantin, unul dintre voluntarii strânși în acțiunea derulată prin „România Tradițională cu Energie Curată”, îmi povestește despre bătrâna de 90 de ani care l-a primit în ușă și l-a întrebat: „Pe tine cine te-o trimis aici? Dumnezeu te-a trimis!”. Își amintește și de moș Vasile, care i-a zis: „Constantine, tu habar n-ai ce faci!”, arătându-i cât de mult contează pentru un bătrân singur o mână de ajutor și o vorbă bună.

Până la urmă, asta face energia curată: aprinde lumina în case, dar și în sufletele oamenilor.

***NOTĂ: NewsEnergy este unul dintre susținătorii media ai proiectului „România Tradițională cu Energie Curată”. FOTO: NewsEnergy

ARTICOLE SIMILARE:

Oamenii luminii. Energie pentru viață în casele izolate din Munții Apuseni // REPORTAJ

Asociația Energia Inteligentă a lansat proiectul „România Tradițională cu Energie Curată”

EM360 TALK: Cum putem păstra tradițiile cu ajutorul energiei curate

FPPG, alături de voluntarii CERT Transilvania pentru a ajuta familii nevoiașe din Munții Apuseni