Tranziția energetică face încă pași timizi în România. Pentru ca țara noastră să ajungă la un nivel ridicat de securitate energetică este necesar un grad mai mare de acceptabilitate atât din partea autorităților, cât și a societății civile în ceea ce privește noile tehnologii. În această situație se află hidrogenul, alături de diferite surse de energie regenerabilă sau alte tehnologii noi precum SMR-urile (small nuclear reactors), se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.
Asociația a organizat recent dezbaterea „Hidrogenul, parte din mixul de energie curată al României”, la care NewsEnergy a fost partener media. Iată principalele declarații:
Situația la nivel european creată prin limitarea unei resurse care era dominantă în Europa, prin țintele de decarbonare, prin situația creată de războiul din Ucraina sau de fenomenul de criminalitate energetică apărută săptămâna trecută în Europa, trebuie să tragă un puternic semnal de alarmă asupra nevoii de a accepta noile tehnologii și de a găsi alternative la resursele clasice pentru a rezolva criza energetică actuală și pentru a preveni apariția unor crize viitoare.
„În acest context hidrogenul are un loc foarte bine definit, în ceea ce eu consider că trebuie să fie mixul energetic securitar. Ne-am culcat pe o ureche crezând că vom rezolva toate problemele energetice cu soare și vânt. Criza energetică ne-a demonstrat însă ca nu sunt suficiente, chiar dacă sunt necesare, și pot fi doar parte dintr-un mix energetic securitar. Comisia Europeană a plusat și a discutat deja despre o bancă a hidrogenului în Europa. La nivel european lucrurile merg înainte cu pași rapizi, în timp ce în România nu au apărut schimbări semnificative în domeniu. În Parlamentul României a fost redeschisă dezbaterea privind cadrul legislativ care să includă și hidrogenul și se așteaptă finalizarea strategiei pe hidrogen până la sfârșitul acestui an”, a declarat Ioan Iordache, Director Executiv, Asociația pentru Energia Hidrogenului din România.
„În România nu s-a schimbat nimic în afară de inițiativele noastre ca ONG-uri, care putem doar să milităm, să susținem, să promovăm și sa accelerăm conștientizarea faptului că hidrogenul este parte din sistemul energetic. Există o industrie în România care trebuie să se reprofileze spre hidrogen ca vector energetic, există o industrie a hidrogenului în Romania care va trebui să asimileze cantități importante de hidrogen produs fără emisii de CO2. Până acum nu s-a văzut nici primul euro cheltuit din acele milioane propuse pentru hidrogen verde, ceea ce ne face să stăm pe loc în comparație cu alte țări care deja au strategii pe hidrogen de câțiva ani, care deja au proiecte naționale, care susțin trecerea hidrogenului de la teorie la practică, de la proiecte mici demonstrative din cercetare la industria reală”, a adăugat Ioan Iordache.
În acest moment, hidrogenul cunoaște câteva direcții clare de dezvoltare pentru compania OMV Petrom: de înlocuire a cererii actuale, în sectorul de mobilitate, în producția industrială și pentru decarbonarea gazelor naturale, a declarat Iulian Vesca, Regulatory Affairs – Energy & Climate Change at OMV Petrom.
„Noi ne concentrăm pe hidrogenul produs cu ajutorul gazelor naturale si pe care nu îl vedem doar ca pe un fluid de tranziție energetică, dar și ca pe un facilitator. Am auzit cu toții cum combustibilii fosili vor finanța combustibilii regenerabili, așadar spre acest lucru ne îndreptăm. Din acest punct de vedere gazele naturale vor juca un rol central”, a declarat Iulian Vesca.
Compania OMV Petrom se concentrează pe producerea de hidrogen albastru, obținut prin reformarea metanului, combinat cu captarea carbonului, dar și a așa-numitului hidrogen turcoaz, produs prin piroliza metanului.
„Din perspectiva noastră, atât hidrogenul albastru, cât și cel turcoaz, ambele bazate pe gaze naturale, sunt esențiale pentru tranziția energetică din România. Evident, mixul va fi unul combinat, pe parte de hidrogen verde, albastru, turcoaz, poate chiar și roz, având în vedere discuțiile recente la nivel guvernamental privind tehnologia nucleară”, a adăugat Iulian Vesca.
Din perspectiva disponibilității gazelor naturale, din fericire România beneficiază de această resursă, inclusiv prin prezența ei în zona Mării Negre. Astfel, România are potențialul de a deveni producătorul principal de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Transgaz este preocupată de subiectul hidrogenului ca sursă de energie. Compania monitorizează în permanență studiile și analizele apărute la nivel național și internațional, cooperează cu organisme din Europa din acest domeniu, iar în cursul anului 2022 a aderat la EHB (European Hydrogene Backbone), având dreptul, în calitate de membru, să participe activ la această inițiativă dedicată hidrogenului și transportului de hidrogen la nivel european.
- Transgaz a demarat un proiect pilot pentru realizarea unei instalații care să analizeze aspecte legate de amestecul de gaze naturale cu hidrogen. „În acest moment suntem la etapa de testare a instalației, colectăm date și le prelucrăm. Alocăm resurse importante pentru efectuarea testelor, adaptarea și îmbunătățirea instalației pe măsură ce efectuăm teste și apare necesitatea unor ajustări și modificări ale instalației, în special prin programul de cercetare al companiei”, a declarat Ciprian Oniga, Director Direcția Proiecte Speciale și Suport Tehnic, Transgaz.
Cu o experiență de peste 60 de ani, Chimcomplex produce hidrogen din apă prin electroliza saramurii și aduce în chimie vectorul hidrogen împreună cu captarea de CO2. Producția anuală se ridică la 6.000 de tone de hidrogen și reprezentă peste 99.9% din cantitatea de hidrogen produsă din apă în România, a declarat Dumitru Coman, Director Tehnic, Chimcomplex.
România se află într-o poziție privilegiată în ceea ce privește resursele energetice. Principala problemă a țării noastre este că nu știm să folosim aceste resurse într-un mod eficient, astfel încât să convertim cât mai mult din resursele energetice pe care le avem în energie utilă folosită în zona industrială sau casnică, este de părere acesta.
Ideea de a avea un concept inteligent al modului în care este produsă energie pe termen scurt și pe termen lung a fost discutată cu mulți ani în urmă. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă arată că energia utilă consumată în România produsă din toate formele de energie existente reprezentă maxim 30%, restul de 70% reprezentând diverse pierderi, randamente, consumuri inutile care se realizează în România.
***
Despre Asociația Energia Inteligentă
Asociația Energia Inteligentă (AEI) este o organizație non-profit care reunește profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei nucleare, energiei electrice și eficienței energetice. Membrii săi militează pentru creșterea transparenței în piața de energie, un preț corect la gaze și electricitate și o bună informare a consumatorilor casnici și non-casnici de gaze și energie. AEI este și va rămâne un partener de dialog pentru toți participanții la piață, fie că sunt furnizori, producători, operatori, proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni, angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.
ARTICOLE SIMILARE:
EM360 TALK: Cum putem păstra tradițiile cu ajutorul energiei curate
Energie curată la stânele din Munții Căpățânii // REPORTAJ
Green Deal în bucătărie: gătitul în cuptoare solare // GALERIE FOTO & VIDEO
RIGC 2022: Viitorul securității energetice, hotărât la București, într-o întâlnire fără precedent
