V-ați întrebat vreodată cum ar arăta România peste 20 de ani, dacă hidrogenul ar fi folosit în energie, industrie, transport (rutier, maritim, aerian) și în termoficare? Un posibil răspuns se află în cartea “Viitorul hidrogenului: tur în jurul lumii” (Touching Hydrogen Future: Tour around the globe)”, ce cuprinde un capitol dedicat României. Scrisă în stilul Jules Verne – „Călătorie în jurul lumii”, această carte prezintă schimbările la care ne putem aștepta dacă proiectele pe bază de hidrogen ce sunt în curs de examinare vor fi implementate cu succes.

Sub mantra “Imaginarea viitorului e primul pas către realizarea lui”, capitolul dedicat României a fost scris de Lavinia Tănase – expert internațional în energie, care a explorat economia hidrogenului într-o Românie utopică, în 2040.

În cele ce urmează, autoarea prezintă, pentru NewsEnergy, un rezumat al acestei lucrări:

Cu o prefață din partea fostului comisar european pentru energie, Andris Piebalgs, fiecare dintre cele 27 de capitole scrise de renumiți experți în domeniul energiei, pasionați de hidrogen și de tranziția energetică, se concentrează asupra unei anumite țări, oferind un instantaneu al vieții alimentate cu hidrogen în următorii douăzeci de ani. Pornind din Țările de Jos, „turul hidrogenului” acoperă țări de pe șase continente, inclusiv SUA, Maroc, Japonia, UK, Franța și România.

“2040, România – un hub energetic și de decarbonare în Europa de Sud-Est. Găzduim o vale a hidrogenului, producem și exportăm H2 verde în UE, mizăm pe talentele și geografia noastră și câștigăm. Câștigăm la viață: putem ține fruntea sus și zâmbi mândri că am făcut progrese incredibile în domeniul energiei, dar nu numai. Respirăm, ne facem mai puține griji… hidrogenul ne-a ajutat să ajungem aici!”

Pare o utopie, nu? În acest tablou imaginar, o utilizare corectă a hidrogenului și o revizuire completă a reglementărilor, precum și a legislației care guvernează investițiile în energie în România, au potențialul de a conduce România spre titlul de câștigător al cursei regionale de decarbonare și tranziție energetică.

Articolul descrie la nivel ipotetic cei 9 pași de urmat pentru ca această (deocamdată) utopie să devină realitate:

  1. Mediul juridic și politic a devenit stabil și clar, ceea ce a permis ca peisajul energetic românesc să devină atractiv pentru investițiile private în energie curată, dar și pentru exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră (cu atenția necesară pentru atenuarea emisiilor de carbon și a emisiilor de metan).
  2. Am depus eforturi pentru a aranja finanțarea tranzitiei energetice, am realizat depuneri de proiecte, am primit granturi și am dat curs investițiilor pe întregul lanț valoric energetic, pentru a îndeplini obiectivele naționale privind energia și schimbările climatice.
  3. Ne-am consolidat și modernizat rețelele de transport al energiei electrice și gazelor naturale (inclusiv infrastructurile pentru stocarea hidrogenului).
  4. Am reușit să transformăm Dobrogea într-o vale a hidrogenului.
  5. Am reușit să contribuim la reducerea costurilor de producției de hidrogen verde la nivelul UE.
  6. Am rămas daltoniști la culoarea hidrogenului (fie verde, fie turcoaz, fie albastru), dar am urmărit ca, în general, să fie curat, fără emisii de carbon.
  7. Am reușit să ne încălzim locuințele cu hidrogen și altă energie verde, împiedicând astfel defrișările ilegale ale pădurilor.
  8. Nu am lăsat pe nimeni în urmă și am permis o tranziție justă și echitabilă în regiunile din România care folosesc intensiv cărbunele, precum Valea Jiului.
  9. Ne-am concentrat asupra transportului public și comercial ca mijloc de a lansa economia hidrogenului în mod vizibil pentru cetățeni în fiecare zi. Constanța, Cluj, Timișoara, București – în 2040, în toate aceste orașe se poate călători în autobuze cu hidrogen.

Cartea, deocamdată doar în limba engleză, poate fi citită și descărcată gratuit, accesând linkul urmator: https://europeangasmarket.eu/

Lavinia Tănase - sursa: LinkedIn

Lavinia Tănase – sursa: LinkedIn

SHORT BIO

Lavinia Tănase este expert internațional în energie – legislație, piață și reglementări, cu 10 ani de experiență în sector dobândită în instituții europene, în mediul academic, dar și în cel privat.

Printre instituțiile în care a lucrat se află Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în domeniul Energiei (ACER), Școala Europeană de Reglementare din Florența, în prezent fiind Regulatory Advisor în cadrul unui proiect major de infrastructură energetică din UE.

 

(EXPLICAȚIE FOTO MAIN: Infrastructură stocare hidrogen – Sursa: audiovisual.ec.europa.eu)

ARTICOLE SIMILARE:

INTERVIU // Luciana Miu, EPG: România are nevoie de o strategie națională pentru CCS

Apel RWEA, PATRES și RPIA către legiuitori: Nu puneți în pericol securitatea energetică a României!

RIGC 2021: Gazele din Marea Neagră pot ajuta România să devină un important producător de hidrogen albastru în UE

Studiu EPG: Dobrogea trebuie să devină o „vale” pentru hidrogen curat

Apel din mediul privat: Ne trebuie o strategie de țară aliniată cu Green Deal, altfel ne planificăm eșecul!