România are la dispoziție fonduri europene fără precedent pentru tranziția energetică și dezvoltarea verde și digitală a economiei. Cum putem să folosim aceste fonduri într-un mod optim, în așa fel încât banii să susțină reducerea disparităților de dezvoltare între regiuni, ori decalajele dintre mediul urban și cel rural? Am discutat despre acest subiect, în sediul Parlamentului European de la Strasbourg, cu europarlamentarul Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și co-raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Află din acest interviu cum ar putea fi utilizate mai bine fondurile europene, ce schimbări de impact urmează pentru mediul rural, dar și cum tranziția verde poate crea abundență pentru societate, dacă jucăm inteligent această carte.
Doar prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, România are la dispoziție fonduri de 28,5 miliarde euro, bani care trebuie investiți până în 2026 pentru dezvoltarea economică a țării, în special pentru dezvoltare verde și digitală, pe direcțiile de investiții trasate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). L-am întrebat pe europarlamentarul Dragoș Pîslaru dacă vor putea asigura acești bani o dezvoltare justă, echitabilă a României.
„Am negociat și am insistat foarte mult, în interesul României, să avem un miliard de euro pe REPowerEU pe zona de eficiență energetică. Este crucial, pentru că cea mai bună protecție socială pentru oameni este să le scazi costurile, facturile”, a spus europarlamentarul.
Pe principiul Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă, succesul fondurilor europene depinde foarte mult de modul în care sunt utilizate de către statele membre. Dragoș Pîslaru spune că a văzut exemple de Așa da și de Așa nu. Aflați care sunt acestea din următorul material video.
El a adăugat că România ar avea nevoie de o strategie națională privind eficientizarea energetică, mai ales acolo unde fondul de clădiri este învechit și ineficient energetic, inclusiv în mediul rural. Strategia ar trebui să adune laolaltă toate sursele de finanțare disponibile, astfel încât să existe o corelare între acestea. În opinia sa, eficientizarea energetică a locuințelor este prima măsură ce ar trebui sprijinită, nu să punem panouri solare „pe case care stau să cadă”. „Miliardul de euro de pe REPowerEU ar fi trebuit să se ducă cu predilecție înspre zona fondului învechit de locuințe”, a punctat Dragoș Pîslaru.
Totodată, europarlamentarul a vorbit despre schimbarea majoră ce se pregătește în politica de coeziune, astfel încât „să nu mai existe graniță administrativă între urban și rural”, ceea ce „va fi o revoluție în perioada următoare”.
Descoperă mai multe detalii din următorul material video.
Nu în ultimul rând, politicile climatice, de sprijinire a tranziției verzi și digitale, trebuie corelate cu politicile de dezvoltare economică, cu accent pe reformarea pieței de muncă și pe dezvoltarea industriei. „Pactul Verde european este despre o nouă abordare privind societatea, cu un mare accent pe zona economică”, a spus Dragoș Pîslaru.
Așadar, este esențial pentru România să aibă o politică industrială, a subliniat europarlamentarul. Care este situația în acest moment, aflați din materialul video.
Interviul integral acordat NewsEnergy.ro de europarlamentarul Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și co-raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, este disponibil în materialul video următor.
Numeroase instrumente europene de finanțare pentru dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale
Tranziția verde justă este una dintre cele șase priorități-cheie ale președinției belgiene a Consiliului. De altfel, premierul belgian Alexander De Croo a declarat recent la Strasbourg că Europa are nevoie de un Pact Industrial alături de Pactul Verde (Green Deal), pentru a menține producția industrială pe continent: „Acest lucru nu este doar vital pentru prosperitatea noastră. Ci și crucial pentru a câștiga lupta împotriva schimbărilor climatice”.
Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană anul trecut, politica de coeziune va debloca în perioada 2021-2027 un volum de investiții care totalizează 545 de miliarde EUR la nivelul Uniunii, din care 378 de miliarde EUR sunt finanțate de UE. De asemenea, se preconizează că fondurile disponibile în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 vor sprijini crearea a 1,3 milioane de locuri de muncă. Politica de coeziune contribuie la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE, corectează dezechilibrele dintre țări și regiuni și îndeplinește prioritățile politice ale Uniunii. Mai multe informații despre acest instrument de investiții găsiți AICI.
Unul dintre instrumentele politicii de coeziune – menită să reducă decalajele dintre regiuni – este Fondul pentru Tranziție Justă (FTJ), prin care România are o alocare indicativă totală pe FTJ de aprox. 1,947 miliarde euro (a treia ca valoare după Polonia și Germania), la care se adaugă cofinanțarea națională de 0,292 mld. Euro, fiind disponibile în total aproximativ 2,240 miliarde euro pentru perioada 2021-2027, conform datelor Ministerului Finanțelor. FTJ se va concentra pe reducerea impactului social și economic al tranziției regiunilor mono-industriale și carbonifer intensive, către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră. Banii vor susține dezvoltarea a 6 județe (Hunedoara, Gorj, Mureș, Prahova, Galați și Dolj) care vor fi cele mai afectate de tranziția spre neutralitatea climatică.
- Europarlamentarului Daniel Buda, Vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, a declarat într-un interviu pentru NewsEnergy.ro că prin Programul Tranziție Justă, se are în vedere și combaterea sărăciei energetice care este preponderentă în mediul rural. 480 de milioane de euro – este suma alocată pentru 240.000 de gospodării. Combaterea sărăciei energetice este preconizată, în special, prin instalarea de panouri fotovoltaice și fototermice. Află detalii AICI.
În plus, România dispune de 28,5 miliarde euro prin PNRR, fonduri ce trebuie investite până în 2026 pentru a sprijini dezvoltarea țării. De asemenea, din 2026, va deveni operațional Fondul Social pentru Climă, prin care România va primi până la 6 miliarde euro pentru investiții în principal menite să sprijine consumatorii vulnerabili, pentru reducerea sărăciei energetice și de mobilitate. Potrivit unui raport de țară al Băncii Mondiale, „sărăcia este în continuare foarte concentrată în zonele rurale, care găzduiesc aproximativ 70% din persoanele sărace din România”.
NOTĂ: NewsEnergy.ro a demarat un proiect editorial despre tranziția verde în mediul rural. Ne-am propus să identificăm, alături de experți în domeniu, câteva direcții necesare ca, în procesul de transformare a economiei spre neutralitatea climatică, jumătatea rurală a României să nu fie lăsată în urmă. Toate materialele legate de această temă se vor regăsi în secțiunea dedicată: TRANZIȚIA RURALĂ.
ARTICOLE SIMILARE:
INTERVIU // Daniel Buda, europarlamentar: Ce oportunități aduce tranziția verde pentru mediul rural
Ghid interactiv cu toate oportunitățile de finanțare pentru zonele rurale din UE
Tranziția rurală. Cum unim cele două Românii, cea urbană și cea de la sate, pe drumul spre net-zero?
