Comisia Europeană salută votul Parlamentului European care confirmă acordul politic la care s-a ajuns în decembrie 2020 referitor la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Acest vot marchează un pas important în direcția punerii la dispoziția statelor membre a unor împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde EUR în sprijinul reformelor și al investițiilor, se arată într-un comunicat al instituției europene.
Mecanismul de redresare și reziliență este elementul central al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene NextGenerationEU, planul menit să permită UE să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19. Mecanismul va avea un rol decisiv în a asigura redresarea Europei de pe urma impactului economic și social al pandemiei, o mai mare reziliență a economiilor și a societăților din UE și avansarea pe calea tranziției verzi și digitale.
Planurile de redresare și reziliență
Aprobarea Parlamentului European creează premisele pentru ca Mecanismul de redresare și reziliență să intre în vigoare în a doua jumătate a lunii februarie.
- Statele membre vor putea apoi să își prezinte în mod oficial planurile naționale de redresare și reziliență, care vor fi evaluate de Comisie și adoptate de Consiliu. Planurile de redresare și reziliență prezintă reformele și proiectele de investiții publice care vor fi sprijinite de Mecanismul de redresare și reziliență. Comisia este deja angajată într-un dialog intens cu toate statele membre cu privire la elaborarea acestor planuri, a explicat instituția.
O prefinanțare de 13% din suma totală alocată statelor membre va fi pusă la dispoziție după aprobarea planurilor de redresare și reziliență, asigurându-se astfel faptul că fondurile oferite prin Mecanismul de redresare și reziliență vor ajunge cât mai curând posibil acolo unde este nevoie de ele.
Structura și obiectivele Mecanismului de redresare și reziliență
Mecanismul de redresare și reziliență este structurat în jurul a 6 axe principale:
- tranziția verde;
- transformarea digitală;
- coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea;
- coeziunea socială și teritorială;
- reziliența sanitară, economică, socială și instituțională;
- politicile pentru generația următoare
Mecanismul va permite UE să își atingă până în 2050 obiectivul în materie de neutralitate climatică și să avanseze pe calea tranziției digitale, creând totodată locuri de muncă și stimulând creșterea economică.
Un procent de cel puțin 37% din sumele alocate pentru investiții și reforme în planurile naționale de redresare și reziliență ar trebui să fie dedicat obiectivelor climatice.
Cel puțin 20% din sumele alocate pentru investiții și reforme din fiecare plan național ar trebui să fie dedicate tranziției digitale.
Mecanismul de redresare și reziliență va ajuta, de asemenea, statele membre să răspundă în mod eficace provocărilor identificate în recomandările adresate fiecărei țări în cadrul semestrului european de coordonare a politicilor economice și sociale.
Etapele următoare
Consiliul trebuie acum să aprobe în mod oficial acordul convenit, care urmează apoi să fie semnat de președintele Consiliului ECOFIN și de președintele Parlamentului European. Regulamentul va fi apoi publicat în Jurnalul Oficial, urmând să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării. Comisia speră că toate aceste proceduri necesare vor fi finalizate la timp pentru ca Mecanismul de redresare și reziliență să poată intra în vigoare în a doua jumătate a lunii februarie.
„Acest mecanism oferă țărilor UE șansa unică de a-și reconstrui și regândi economiile astfel încât să fie pregătite pentru lumea de după pandemia de COVID. Ni se oferă ocazia să consolidăm reziliența Europei și să îmbrățișăm un viitor mai digital și mai ecologic. Pentru aceasta avem nevoie de investiții și reforme adecvate. Pentru a se redresa în urma crizei și a face față provocărilor secolului 21, statele membre ar trebui să profite de oportunitățile oferite de finanțarea furnizată de Mecanismul de redresare și reziliență pentru a elimina blocajele din economiile lor și a insufla un nou elan unor politici și practici învechite. Îndemnăm statele membre să colaboreze în continuare strâns cu Comisia pentru a elabora planuri solide și credibile de redresare și reziliență, astfel încât să putem pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat, la rândul său:
„Votul de astăzi din Parlamentul European ne aduce cu un pas mai aproape de momentul intrării în vigoare a Mecanismului de redresare și reziliență. Sub șocul teribil al pandemiei, Europa a făcut un pas istoric înainte. Am făcut un lucru care era de neconceput acum nici un an: am creat un instrument comun, finanțat prin emisiunea comună de titluri de datorie, care urmărește atingerea unui obiectiv comun. Timp de mai multe luni, Comisia a colaborat intens cu guvernele naționale, acompaniindu-le în procesul de elaborare a planurilor de redresare și reziliență. Acum trebuie cu toții să ne intensificăm eforturile și să ne asigurăm că profităm de această ocazie unică pentru a ne transforma economiile, spre binele comun al tuturor europenilor”.
Citiți AICI comunicatul de presă al CE.
Siegfried Mureșan, PE: Bani pentru proiecte de infrastructură vitale României
Siegried Muresan – sursa: Facebook @SiegfriedMEP
Europarlamentatul român Siegfried Mureșan, unul dintre europarlamentarii care au condus negocierile, a scris pe pagina sa oficială de Facebook: „Am adoptat aseară, în plenul Parlamentului European, Mecanismul European de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro în urma unui raport pe care l-am coordonat în ultimele 6 luni din poziția de coraportor. 30,5 miliarde de euro din acești bani vor reveni României”.
Rezultatul votului: 582 voturi „pentru”, 40 „împotrivă” și 69 de abțineri.
„Raportul legislativ adoptat ieri cuprinde toate lucrurile bune pe care le-am obținut anul trecut în negocierile privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cuprinde, în primul rând, posibilitatea de a finanța din acest mecanism toate tipurile de investiții pe care România și le-a propus în Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt investiții care vor contribui la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Vom avea posibilitatea de a folosi acești bani în proiecte de infrastructură vitale României, în proiecte care contribuie totodată la tranziția spre o economie verde și la digitalizarea țării. Un lucru foarte important este că, în urma solicitării noastre în Parlamentul European, construcția de noi spitale și modernizarea sau extinderea spitalelor existente devin acțiuni eligibile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a mai spus deputatul european, într-un comunicat de presă pe care îl puteți citi integral AICI.
De asemenea, puteți citi și comunicatul de presă al Parlamentului European, în limba engleză, AICI.
ARTICOLE SIMILARE:
UE nu va exclude finanțarea gazelor naturale prin planurile de redresare
Dezbateri pentru actualizarea PNRR, din 8 februarie. Calendarul discuțiilor publice
