„Schimbările climatice se așteaptă să determine o reducere a cantității medii de precipitații vara, afectând astfel și potențialul de generare a energiei hidroelectrice în România. În plus, valurile de căldură și secetele hidrologice ar putea avea un impact (ce trebuie cuantificat) asupra funcționării centralei nucleare de la Cernavodă, impact cauzat de indisponibilitatea cantității necesare de apă pentru răcire”, se arată în proiectul de raport „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”, publicat de Administrația Prezidențială pe 8 septembrie. „Situația aceasta creează un risc compus pentru reziliența sistemului energetic, în condițiile schimbărilor climatice, risc ce trebuie cuantificat și limitat prin soluții specifice de adaptare”, se mai precizează în raportul consultat de NewsEnergy.
Președintele României, Klaus Iohannis, a decis înființarea la nivelul Administrației Prezidențiale, mai precis al Departamentului Climă și Sustenabilitate, a unui grup de lucru privind „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”.
Grupul de lucru compus din peste 40 de experți români din țară și din străinătate a interacționat în mod regulat în perioada ianuarie-iulie 2022 și a elaborat prezentul raport. Documentul conține maparea provocărilor cheie cu care se confruntă România pe termen scurt, mediu și lung în limitarea schimbărilor climatice, precum și o serie de măsuri menite să răspundă acestora.
Printre membrii grupului s-au aflat:
- Norela Constantinescu, Șefă, Departament Inovare, Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport de Energie Electrică (ENTSO-E); Vicepreședintă, Platforma Europeană de Tehnologie și Inovare pentru Rețele Inteligente pentru Tranziția Energetică (ETIP SNET)
- Andrei Covatariu, Expert digitalizare în energie, Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE)
- Radu Dudău, Președinte și Co-fondator, Energy Policy Group; Conferențiar la Universitatea București
- Sorin Elisei, Liderul practicilor de energie și sustenabilitate, Deloitte România
- Tatiana Iosiper, Reprezentant cu însărcinări speciale pentru energie și diplomație climatică, Ministerul Afacerilor Externe
- Alina Jalea, Prim-colaboratorul Ambasadei României în Danemarca, diplomat cu expertiză pe climă și tranziția energetică
- Corina Murafa, Co-lider, Ashoka România (la momentul elaborării raportului – n.r.)
- Zoltan Nagy-Bege, Vicepreședinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)
- Răzvan Nicolescu, Membru, Consiliul de Conducere al Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT)
- Elena Popescu, Director General, Direcția Generală Politici Energetice și Green Deal, Ministerul Energiei
- Ștefania Racolța-Cruceru, Associate Director, Head of EU Green Finance & Climate Analytics, Departamentul Green Economy and Climate Action al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)
- Liviu Știrbăț, Șef adjunct, Unitatea de Adaptare la Schimbările Climatice, Direcția Generală Politici Climatice, DG CLIMA, Comisia Europeană
Grupul de lucru a generat idei incluse în acest raport sub coordonarea Departamentului Climă și Sustenabilitate al Administrației Prezidențiale.
Iată, mai jos, alte câteva pasaje relevante:
Printre cele mai evidente probleme de mediu sunt cele legate de impactul fizic al schimbărilor climatice (furtuni, inundații), pierderea biodiversității, limitarea accesului la resurse cheie, precum apa.
În condițiile schimbării climatice viitoare, precipitațiile, vara, vor avea o tendință progresivă de reducere în toată țara, în funcție de scenariu și orizontul de timp analizat, comparativ cu clima din prezent.
Ciclul anual al debitelor râurilor se va modifica, cu impact asupra resurselor de apă necesare agriculturii și generării de energie electrică în hidrocentrale. Analizele realizate folosind proiecțiile viitoare ale indicelui Palmer de severitate a secetei au sugerat că schimbarea climatică reduce resursa de apă de pe teritoriul României, mai ales în regiuni din sudul și estul țării noastre.
Măsurile de adaptare includ măsuri de economisire a resurselor de apă și creșterea eficienței în utilizarea lor industrială, în agricultură și în gospodării. În acest context, sinergia măsurilor de adaptare cu măsurile de atenuare, protecție a mediului și dezvoltare economică este la un nivel ridicat. Folosirea serviciilor climatice specifice acestui sector este și ea recomandată.
Dezvoltarea urbană și construcții
În noile condiții climatice, planificarea urbană trebuie să țină cont de limitarea insulei de căldură a orașului (de exemplu, mărirea spațiilor verzi și a luciului de apă) și de creșterea frecvenței și intensității inundațiilor urbane. Folosirea în construcții, pe scară largă a standardelor de clădiri pasive este benefică atât ca măsură de adaptare, cât și de atenuare. Un cadru adaptiv pentru o mobilitate urbană, cu soluții care să minimizeze poluarea și să favorizeze un mod de viață sănătos, este de asemenea, necesar.
O tranziție climatică dezordonată va agrava inegalitățile
Conform „Raportului global de riscuri 2022” al Forumului Economic Mondial, o tranziție climatică dezordonată va agrava inegalitățile. „Eșecul acțiunii climatice” a fost identificat ca fiind principala amenințare pe termen lung, cu potențialul de a avea un impact grav la nivel mondial în următorul deceniu (WEF, 2022).
Pentru România, principalele două riscuri identificate de WEF se referă, pe de o parte, la deteriorări ale mediului făcute de om, și, pe de altă parte, la crize legate de ocuparea locurilor de muncă și a disponibilității mijloacelor de trai. Suplimentar, au fost identificate și alte două riscuri: crizele legate de datoriile marilor economii și politizarea resurselor strategice. În acest context, având în vedere politica asumată la nivelul UE prin Pactul verde european de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic, abordarea holistică, ordonată și timpurie a tranziției climatice este absolut necesară și la nivelul României.
Beneficiile tranziției spre neutralitatea climatică
Tranziția pentru atingerea neutralității climatice poate aduce multiple beneficii, printre care crearea unor noi oportunități pentru îmbunătățirea sănătății și asigurarea bunăstării; investiții noi; crearea de locuri de muncă și stimularea creșterii economice; combaterea sărăciei energetice; investiții în cercetare-dezvoltare-inovare; competitivitate economică la nivel european și mondial; creșterea securității energetice prin reducerea dependenței de importuri de energie și îmbunătățirea sănătății ecosistemelor.
În plus, în contextul geopolitic actual marcat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, decarbonarea economiei și trecerea accelerată la sursele de energie sărace în dioxid de carbon, care să asigure securitatea energetică a României și Uniunii Europene, devine și mai urgentă.
Deficiența de informare publică despre fenomenul și impactul schimbărilor climatice
Deși numeroase sondaje de opinie indică faptul că schimbările climatice sunt considerate de către români și europeni a fi o provocare majoră, cu care ne confruntăm în secolul al XXI-lea, înțelegerea cauzelor, efectelor și modalităților de a răspunde schimbărilor climatice rămâne limitată.
Informarea și educarea cu privire la cauzele, efectele și modalitățile de a diminua intensitatea schimbărilor climatice este esențială și în centrul ei trebuie să se găsească un dialog între experți și societate. Răspunsul eficient la schimbările climatice implică un parteneriat între guverne și cetățeni, cât și decizii la nivel individual, se mai arată în raportul președinției.
De asemenea, în raport veți găsi și alte informații despre sectorul energetic, inclusiv despre potențialul României pe piața de hidrogen. Puteți consulta proiectul AICI.
ARTICOLE SIMILARE:
Cel mai mare exercițiu de foresight despre viitorul României: Scenarii Climatice pentru România 2030
Europa se confruntă cu o penurie de apă fără precedent, din cauza valurilor de căldură
ENERGY TRENDS – Trebuie să intrăm într-o cursă a tranziției pe care avem cum s-o terminăm
ENERGY TRENDS – Sectorul energetic trebuie transformat. Nu mai avem timp doar pentru declarații
