Tranziția energetică ajută țările să își crească securitatea energetică, înlocuind combustibilii fosili, a declarat ieri ministrul german de Externe, într-o conferință la Berlin.
„Prin acest lucru, instrumentul geopolitic al energiei, așa cum îl știm de decenii, își pierde din putere. Țările care își transformă sectorul energetic își pot urmări interesele strategice și de politică externă într-un mod mai independent”, a afirmat ministrul german Heiko Maas.
Declarațiile au fost făcute în deschiderea celei de-a cincea ediții anuale a conferinței Berlin Energy Transition Dialogue, eveniment care reunește participanți din peste 50 de state.
Germania vrea să folosească tranziția energetică pentru a diminua riscul de conflicte dintre țări.
„Începând cu mijlocul deceniului 2020-2030, producția de petrol va scădea. Începutul sfârșitului surselor fosile de energie a început de mult”, a mai spus Maas, citat de Rechargenews.com.
El a subliniat că schimbările climatice amenință pacea și stabilitatea pe tot globul, adăugând că, în următorii doi ani, țara sa va pune accentul pe schimbările climatice în Consiliul de Securitate al ONU.
- Pe lângă geopolitică, în cadrul conferinței, ce are loc și astăzi, vor mai fi discutate aspecte precum digitalizarea în tranziția energetică și cum pot fi obținute schimbări structurale într-un mod acceptabil social.
Producția de energie din surse regenerabile a reprezentat anul trecut, pentru prima dată, peste 40% din producția totală netă de energie a Germaniei, depășind-o pe cea din cărbune.
În eforturile sale pentru decarbonizare, Germania a anunțat, la începutul acestui an, că va închide toate termocentralele pe cărbune până în 2038 cel târziu. Cel puțin 40 de miliarde de euro sunt propuse ca ajutoare pentru regiunile afectate de această tranziție.
ARTICOLE SIMILARE:
SPECIAL. OUG 114, „minge la fileu” pentru ruși. Facturile pentru gazele din import au explodat
1 din 10 KWh consumați anul trecut în România a fost din surse eoliene de energie
Europarlamentarii vor ținte mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
ANALIZĂ. Securitate energetică sau dependență de Rusia? Trei erori grave ale statului român
