Ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin a cerut joi un răspuns „rapid şi ferm” al comunităţii internaţionale la „actul de agresiune” comis de Rusia împotriva Ucrainei, pe 25 noiembrie în Strâmtoarea Kerci, relatează AFP. Totodată, armata americană a început miercuri pregătirile pentru trimiterea unei nave de război în Marea Neagră, pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, care cresc pe măsură ce se apropie termenul de expirare a contractului privind tranzitul gazelor rusești prin Ucraina.
Astfel, armata SUA a cerut Departamentului de Stat să notifice Turcia despre eventualul său plan de a trimite o navă militară în Marea Neagră, a anunţat CNN, citând mai mulţi oficiali americani, care au afirmat că acest demers reprezintă „un răspuns” la confruntarea recentă între Rusia şi Ucraina în apropiere de strâmtoarea Kerci, care face posibil accesul din Marea Neagră în Marea Azov.
„Statele Unite îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Montreux. Cu toate acestea, nu vom comenta despre natura corespondenţei noastre diplomatice cu guvernul turc”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, citat de CNN, transmite Agerpres.
- Potrivit Convenţiei de la Montreux semnată în 1936, navele ţărilor neriverane sunt obligate să notifice Turcia în avans despre trecerea lor prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Mediterană de Marea Neagră. În conformitate cu prevederile acestei convenţii, navele ţărilor neriverane nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile.
La 25 noiembrie, trei nave ale Forţelor navale ucrainene – două vedete blindate şi un remorcher – cu 24 de marinari au fost capturate de gărzile de coastă ruse în timp ce se pregăteau să intre în strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov, pe motiv că ar fi încălcat frontiera maritimă a Rusiei.
Marina ucraineană a calificat incidentul drept „act de agresiune”, declarând că a informat Moscova în avans despre trecerea navelor prin strâmtoarea Kerci. În acelaşi timp, Rusia a declarat că nu a primit niciun fel de înştiinţare de acest gen, iar navele ucrainene au ignorat somaţiile gărzilor de coastă ruse.
- Ministerul de Externe al Ucrainei a declarat miercuri că a lansat un apel ţărilor semnatare ale Memorandumului de la Budapesta (1994) – Statele Unite, Marea Britanie şi Rusia, trei ţări care ar trebui să garanteze independenţa Ucrainei – pentru organizarea unor consultări urgente cu privire la tensiunea din strâmtoarea Kerci.
Crește opoziția parlamentarilor germani față de Nord Stream 2
După incidentul din Marea Azov, mai mulți parlamentari din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a cancelarului federal german Angela Merkel și din Partidul Verzilor au cerut ca țara să iasă din proiectul gazoductului Nord Stream 2, care va transporta gaze direct din Rusia în Germania prin Marea Baltică.
Pentru acești parlamentari, opoziția lor față de cea de-a doua conductă are rațiuni politice, nu economice. De ce, se întreabă ei, un grup de companii energetice europene ar finanța un proiect rusesc și ar importa gaz rusesc, plătind efectiv pentru campania militară a lui Vladimir Putin în Siria și amestecul său în Ucraina?, se arată într-o analiză publicată de Euractiv.
- Potrivit acestora, este o politică ce afectează poziția Germaniei în fața statelor est-europene, subminează securitatea energetică europeană și crește dependența Germaniei de gazul rusesc.
Ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, nu este însă de acord cu retragerea Germaniei din proiect. Diplomatul, reprezentând partenerul de coaliție al lui Angela Merkel, a susținut că gazoductul va fi construit chiar dacă Berlinul se va retrage.
„Tot s-ar construi, dar nu ar mai exista cineva care să pledeze pentru tranzitul gazelor prin Ucraina. De aceea considerăm că este important să rămânem angajați politic”, a spus Maas jurnaliștilor.
Comisia Europeană încearcă să obțină o garanție din partea Rusiei a unui volum minim de tranzit prin Ucraina după finalizarea contractului, în 2019. Luna trecută, grupul rus Gazprom a anunțat că a finalizat partea offshore a Turkish Stream, cealaltă conductă prin care va fi ocolită Ucraina în tranzitul gazelor.
- Dacă nu se va ajunge la niciun acord privind continuarea tranzitului prin Ucraina, unul dintre efecte va fi încetarea aprovizionării începând cu 1 ianuarie 2020, care va afecta în special Europa de Sud-Est.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat, în repetate rânduri, că adevăratul pericol după finalizarea Nord Stream 2 stă în faptul că Rusia poate lansa un atac terestru masiv împotriva Ucrainei, fără teama că va afecta infrastructura de conducte a Ucrainei și că va întrerupe astfel exporturile Gazprom spre statele vest-europene.
Sursa foto: Gazprom
ARTICOLE SIMILARE:
Secretar de stat american: Ucraina nu are un prieten mai mare decât SUA
Relația cu Rusia a germanului Manfred Weber, favorit la președinția Comisiei Europene
Bruxelles, iertător cu Gazprom. Sfârșitul solidarității europene
Petro Poroşenko: Dacă Europa va susține Nord Stream 2, va hrăni monstrul care o urăște
Analistul Vladimir Socor: Regiunea Mării Negre, un laborator de experimente pentru Rusia
