Tranziția justă: energie verde pentru gospodării montane izolate din România // Reportaj

Tranziția energetică trebuie să fie nu doar verde, ci și justă, incluzivă, pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor. Sistemele de producere locală de energie din surse regenerabile și oportunitățile de finanțare nerambursabile pot oferi acces comunităților vulnerabile la resursele energetice necesare pentru un trai decent și contribui la o dezvoltare durabilă a mediului rural. 

„Tranziția energetică este un proces complex, ce necesită o abordare integrată care să includă nu doar aspectele tehnice, economice și de mediu, ci și pe cele sociale. Este esențial să abordăm tranziția energetică și din perspectiva sărăciei și a ineficienței energetice, a consumatorilor vulnerabili și a gospodăriilor fără acces la electricitate. Doar astfel putem asigura o tranziție energetică echitabilă și justă”, arată Servelect, companie care începând cu primăvara acestui an a reușit să aducă lumină pentru 36 de gospodării izolate din comuna Târlișua, jud. Bistrița-Năsăud.

• În România, peste 11.600 de persoane trăiesc în locuințe fără electricitate, conform datelor din Registrului Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică din România, realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), în parteneriat cu Ministerul Energiei. Dintre aceștia 4.800 sunt minori. Județele cu cele mai multe case locuite permanent care nu au acces la energie electrică sunt Covasna, Satu Mare, Suceava și Bistrița-Năsăud. (Sursa: link)

Prin proiectul „Electrificare Târlișua 2”, realizat de Primăria comunei Târlișua în colaborare cu Servelect, pentru fiecare dintre cele 36 de gospodării izolate a fost implementat „la cheie” un sistem fotovoltaic cu o putere instalată de 2.3 kW și un sistem de stocare de 7 kW. Astfel, energia produsă de centrala fotovoltaică poate fi stocată și utilizată atunci când nu este soare afară sau pe timpul nopții. Majoritatea celor care au beneficiat de proiect sunt persoane în vârstă, cu venituri mici. Proiectul a beneficiat de o finanțare de peste 200.000 de euro prin intermediul Granturilor SEE și Norvegiene, în cadrul Programului pentru Energie din România – Apelul „Electrificare gospodării”. Detalii, AICI.

Vă invităm să urmăriți, mai jos, un scurt material video realizat în Târlișua:

Bucuria de a aprinde un bec

În prezent, lipsa accesului la energie pentru casele singuratice din Apuseni este una dintre cauzele care duc la depopularea zonelor montane din judeţul Alba. Pleacă în special tinerii, iar bătrânii rămân singuri în case întunecate.

„Am o bucurie enormă că m-am născut aici. Și mi-e foarte greu să las în urmă munca de trei generații”, îmi spune Ionel, un tânăr din Țara Moților. La cei 26 de ani ai săi, are toată viața înainte, dar nu își găsește încă direcția. Ar vrea să rămână acolo unde îi sunt rădăcinile, însă viața îl împinge la oraș. Banii din creșterea animalelor sunt puțini, locuri de muncă în muntele aspru nu sunt, iar condițiile de confort modern lipsesc. Până acum trei ani, când și-a montat panouri fotovoltaice, nici electricitate nu a avut. Ionel își ajută familia la creșterea animalelor. În ciuda greutăților financiare, iubește locurile în care s-a născut, așa că îi este foarte greu să plece de acolo. Însă n-are încotro.

Și copiii Ilenei au plecat la oraș, unde și-au întemeiat familii. A rămas cu soțul ei la casa din munte, în cătunul Peste Valea Bistrii. Cătunul aparține orașului Câmpeni din județul Alba. Considerat „capitala” Ţării Moţilor, Câmpeni e un loc nu doar de o frumusețe deosebită, ci și încărcat de momente importante din istoria țării, precum răscoala din 1784 condusă de Horea, Cloșca și Crișan și Revoluția de la 1848 condusă de Avram Iancu.

La cei 63 de ani ai săi, Ileana trăiește în casa moștenită de la socrii ei, veche de peste 100 de ani, însă foarte bine întreținută. Se încălzește cu lemne din pădure, însă din cauza izolării, electricitate nu a avut. Prin programul „Energie pentru viață”, Asociația Energia Inteligentă a montat acestei familii panouri fotovoltaice și baterii pentru stocarea energiei.

În total, 9 case din cătunul Peste Valea Bistrii care nu au fost niciodată racordate la rețeaua de energie electrică au căpătat acces la electricitate prin panouri fotovoltaice, la finalul lunii august 2024, prin cea de-a șaptea ediție a programului.

„Cea mai mare nevoie a beneficiarilor este iluminatul. Majoritatea se bucură că pot să își aprindă un bec, că sistemul cu senzori pe care îl montăm la intrare se aprinde automat când ies afară, majoritatea se bucură că pot să ia legătura cu lumea printr-un televizor. Nu mai sunt niște oameni izolați în munte, ci care beneficiază de tehnologia modernă, dar și de accesul la informație. E până la urmă aducerea în normalitate a unor lucruri, iar această normalitate nu înseamnă un efort extraordinar de mare din partea societății. Societatea are atât obligația legală, cât și morală să nu îi lase pe acești oameni să moară, ci să le ofere viață”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pe care l-am însoțit la casa doamnei Ileana, când s-au montat panourile.

„N-am crezut că aci o fi pantof de ministru”

La casa doamnei Ileana am ajuns pe un drum greu, parcurs cu mașini de teren off-road ale unor voluntari. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a participat și el la această călătorie, pentru a vedea condițiile de viață ale oamenilor din casele izolate din Apuseni.

„Lipsa accesului la energie este o problemă cu care ne confruntăm în zonele montane izolate. Mii de familii trăiesc în întuneric, fără posibilitatea de a avea un frigider în priză, un televizor sau pur și simplu, să aprindă un bec. De la începutul mandatului am susținut acest proiect, care reprezintă un gest de solidaritate și o oportunitate de a contribui la îmbunătățirea vieții unor părinți și copii”, a declarat Sebastian Burduja.

El a adăugat că dezideratul Ministerului Energiei este asigurarea energiei pentru fiecare român.

„Am demarat anul trecut un proces prin care am creat o bază de date cu aceste gospodării. Ultima bază de date era de acum mulți ani, nu mai erau valabile informațiile respective, o parte dintre gospodării fuseseră părăsite între timp. Și ca urmare a circularei pe care am dat-o către consiliile județene, a rezultat că avem undeva la 5.500 – până în 6.000 de gospodării în România care nu au acces la energie electrică. În practică, s-a demonstrat totuși, mergând în teren, că numărul acestor gospodării este mai mare. Poate Consiliile Județene nu au imaginea deplină asupra realității din teren și atunci ne putem aștepta să fie 8.000 – 10.000 de gospodării. Având în vedere acest cost de 3.300 – 3.000 de euro (pentru un sistem fotovoltaic de 2,3 kW), dacă se mai ieftinesc echipamentele, nu este o sumă mare – 20, 30, 40 de milioane euro poate – pentru a putea rezolva această problemă și de fapt pentru a finaliza procesul de electrificare a României”, a adăugat ministrul Energiei.

Banii pentru montarea acestor echipamente provin din sponsorizări. În această etapă, efortul a fost susținut de companiile Electrica Furnizare și Hidroelectrica.

„Am încercat să găsim diverse firme care să vină în zonele astea și în general nu le convine, pentru că este dificil accesul, trebuie să cari multe materiale de mână, productivitatea e mică și atunci toată lumea vrea să facă 4-5 case sau o hală, decât să vină să piardă o zi cu o casă-două”, a explicat Dumitru Chisăliță. În plus, și condițiile de lucru sunt uneori grele:

„Sunt condiții în care băieții trebuie să lucreze în poduri, unde sunt 50 de grade, e praf de nu te vezi”.

O echipă de tineri dă zori să monteze panourile fotovoltaice pe acoperișul casei doamnei Ileana. Sunt tineri care s-au mai implicat și în montările anterioare din proiectul „Energie pentru viață”, așa că s-au învățat cu drumul greu spre casele izolate și cu efortul.

„N-am crezut că aci o fi pantof de ministru”, spune doamna Ileana, înainte să apese întrerupătorul ca să aprindă lumina.

Lipsa accesului la energie duce la depopularea zonelor montane

Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean (CJ) Alba, a spus că lipsa accesului la electricitate și, implicit, la facilitățile stilului de viață modern, este una dintre cauzele care contribuie la depopularea zonelor montane din judeţ.

„Din 2005 am început să studiem despre energia alternativă, altceva decât de la stâlp, prin fir în casă. În 2007 am înființat Agenția Locală a Energiei Alternative (ALEA) și împreună cu domnul Chisăliță, cu alți oameni care au făcut-o voluntar, încercăm să promovăm această idee de energie solară, energie eoliană. (…) Ce înseamnă așa ceva? Înseamnă că nu se mai depopulează această zonă atât de frumoasă pe care o vedeți, în care oamenilor le este greu să ajungă, le e greu că nu pot să aibă legătura, să spunem, cu civilizația. Așa s-a întâmplat, se întâmplă în Întregalde și în toate locurile din munții Apuseni izolate. Dorim să rămână zonele populate, ca oamenii din România asta mare și lumea asta să vină să vadă un mod de a trăi (autentic – n.r.), mod de viață care încă se păstrează”, a declarat Președintele CJ Alba.

De la doamna Ileana, am plecat spre casa lui moș Nicolae, o căsuță de lemn singuratică în întinderea verde. „Până acum făceam lumină cu lampa, e acolea-n casă”, ne spune soția lui, o bătrânică cu chipul marcat de traiul greu și vremea aspră din munte. „Și ce lucrați la lampă?”, o întreabă o colegă jurnalist. „Noi lucrăm ziua”, vine răspunsul ei scurt. „Și iarna, când e ziua scurtă?” „Iarna nu prea, că ne mai hodinim”.

Traiul ei e modest, crește două văcuțe, nici nu mai poate face multe la vârsta asta.

„Avem doi băieți, îs duși la oraș, s-or căsătorit. Noi mai stăm aici, acasă”.

Asociația Energia Inteligentă a montat și la casa celor doi bătrâni panouri fotovoltaice. „N-am luat televizor până acum, numa’ frigider am luat. Țineam în beci până acum, dar nu prea stau (proaspete – n.r.) nici în beci. Acum cu frigider e altceva”, spune bătrâna.

„Am instalat corpuri de iluminat, partea de siguranță, s-au tras corpurile de alimentare la priză, invertorul, bateriile, becul cu senzori – să nu ieși afară și să bâjbâi să cauți întrerupătoare. Se pot folosi consumatori care nu sunt de putere mare – radio, TV, frigider mic. Nu merge ce e de putere mare: fier de călcat, plită electrică, cuptor electric, tot ce înseamnă motoare – mașini de spălate vase, rufe. Nu că nu merge, merge, dar problema e că distrugi bateriile foarte repede, pentru că bateriile sunt de așa natură dimensionate încât să nu se descarce sub 20%. Dacă bagi un astfel de echipament, consumi rapid cantitatea de energie și cobori sub 20%. Producătorul spune că dacă ai dat de 5 ori sub 20%, bateria moare. Din experiența noastră, pe unde am fost, a și murit”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Ne luăm rămas bun de la cei doi bătrâni și coborâm înapoi spre orașul Câmpeni. Pe drumul de la ieșirea din satul Horea spre Albac, trecem pe sub o poartă mare de lemn pe care este sculptat frumos mesajul: „NU UITA DE UNDE AI PLECAT! TOȚI TREBUIE SĂ AVEM GRIJĂ DE ȚARA MOȚILOR!”

Urmăriți un scurt videoreportaj realizat la acțiunea din cătunul Peste Valea Bistrii, la care a participat și NewsEnergy:

 

Tot mai multe case izolate din munți sunt abandonate

Dintre locuințele fără acces la energie electrică din țară inventariate de AEI cu sprijinul Ministerului Energiei, 87% nu au cadastru, ceea ce face dificilă abordarea instituțională a rezolvării acestei probleme. Totodată, 64% din persoanele care locuiesc în case fără energie electrică au venituri estimate sub venitul minim per persoană și gospodărie în România, așadar chiar și racordarea acestora la o rețea de distribuție ar face dificilă plata energiei electrice consumate, în 53% din cazuri accesul la imobilele fără energie electrică este dificil, iar pentru 10% nu există drumuri de acces”, a precizat Asociația.

Asociația Energia Inteligentă, care a analizat modul în care a evoluat situația imobilelor fără energie electrică locuite permanent din județul Alba, între anii 2017 și 2024, a constatat că 16% din imobilele neelectrificate au fost electrificate în ultimii 7 ani, iar 45% din imobilele fără energie electrică au fost abandonate/părăsite/distruse.

• Totodată, media de vârstă a locuitorilor care stau în case neelectrificate a crescut de la 67 la 74 ani, în ultimii 7 ani.

„Asociația Energia Inteligentă va continua să implementeze noi etape ale proiectului <<Energie pentru viață>> și să electrifice gospodării aflate în zone izolate, fără șanse de a fi conectate în viitorul apropiat la rețeaua de energie electrică, prin montarea de panouri fotovoltaice. În toate cele șapte etape derulate în cei 4 ani de la inițierea acestui proiect, societatea civilă a fost cea care și-a adus contribuția la electrificarea acestor gospodării și cred ca am demonstrat că poate exista o bună colaborare între companii, ONG-uri și autoritățile statului care să ducă la rezolvarea unor probleme de interes național”, spune Monica David, Vicepreședinte al Asociației Energia Inteligentă, Coordonatorul proiectului „Energie pentru Viață”.

Românii din mediul rural sunt printre cei mai săraci europeni

Românii din mediul rural sunt printre cei mai săraci europeni. De asemenea, mediul rural se confruntă cu un șomaj ridicat și cu puține oportunități pentru locuri de muncă bine plătite. În 2021, rata șomajului din mediul rural a fost de 8,4%, comparativ cu 2,8% în orașe. Problema este și mai ridicată în rândul femeilor: în zonele rurale din România, mai puțin de jumătate dintre femeile în vârstă de muncă erau angajate, conform Eurostat, institutul european de statistică.

„Disparitățile dintre mediul rural și cel urban rămân semnificative. De evoluțiile pozitive de pe piața forței de muncă nu beneficiază în egală măsură toate regiunile și toate categoriile de populație. Rata riscului de sărăcie în zonele rurale este de aproape cinci ori mai mare decât în orașe”, arată Comisia Europeană, în Raportul de Țară din 2020.

Depopularea și exodul la oraș în căutarea prosperității sunt probleme ale mediului rural din toată Uniunea Europeană.

„Există multe avantaje de care se bucură oamenii care locuiesc în regiuni predominant rurale, inclusiv mai mult spațiu, o calitate mai bună a vieții, costuri de trai mai mici și mai puțină poluare. Cu toate acestea, aceste avantaje pot fi depășite de provocări, inclusiv mai puține oportunități de angajare, infrastructură mai slabă (energie, transport, rețele de informații și comunicații), acces mai redus la servicii publice, cum ar fi asistența medicală sau educația, sau servicii comerciale (cum ar fi divertisment).

Când provocările depășesc beneficiile, unii oameni – adesea cei care sunt relativ tineri – pot alege să părăsească regiunile rurale în căutarea unor oportunități mai mari și/sau prosperitate. Acest lucru poate reduce rata natalității și poate scădea rata schimbării naturale a populației în unele regiuni predominant rurale, ceea ce duce la îmbătrânirea populației și la mai puține persoane de vârstă activă.

Multe regiuni predominant rurale – adesea în nordul îndepărtat, sudul și estul UE – au experimentat un exod de oameni care se mută în orașe (sau mai departe, în alte state membre ale UE) în căutarea prosperității economice”, arată Eurostat, în studiul „Rural Europe”.

OECD a semnalat, de asemenea, riscul ca tranziția verde să accentueze inechitățile și decalajul urban-rural. „Ocupațiile cu cea mai rapidă creștere, impulsionate de tranziția net-zero, sunt intensive în competențe și sunt localizate predominant în zonele urbane. Fără acțiuni de politică, lucrătorii cu o calificare scăzută și gospodăriile din zonele rurale ar suporta cea mai mare parte a poverii tranziției, în timp ce muncitorii urbani cu înaltă calificare ar fi în cea mai bună poziție pentru a culege beneficiile. Diviziunea urban-rural și decalajul de competențe ridică întrebări de corectitudine de bază, adăugând în același timp tensiunilor care pot submina sprijinul politic necesar pentru tranziția net zero”, arată OECD, în Employment Outlook 2024.

CITEȘTE ȘI:

INTERVIU // Andrei Ceclan: Tranziția energetică rurală, de la ambiție la realitate