Președintele Ucrainei vrea să grăbească procesul de a deveni membru al NATO, pentru a transmite un „semnal real către Rusia”, în contextul creșterii tensiunilor militare în estul Ucrainei.
Volodymyr Zelenskyy a făcut acest apel după ce a discutat despre situația din estul Ucrainei cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, transmite Euronews.com.
„În ultimele săptămâni, am observat o tendință foarte periculoasă de creștere a numărului de încălcări ale acordurilor de încetare a focurilor de către forțele ruse de ocupație și a numărului de apărători ucraineni uciși”, a declarat Zelenskyy.
De asemenea, președintele Ucrainei a îndemnat statele membre ale NATO să își întărească prezența militară în regiunea Mării Negre.
„O astfel de prezență permanentă ar trebui să fie o descurajare puternică pentru Rusia, care continuă militarizarea pe scară largă a regiunii”, a afirmat Zelenskyy.
Doi soldaţi ucraineni au fost ucişi de către rebelii separatişti proruşi în estul Ucrainei, scena unui conflict armat din 2014 între forţele guvernamentale şi rebeli, a anunţat marţi, 6 aprilie, armata ucraineană, pe fondul escaladării tensiunilor din ultimele zile, relatează Agerpres, care citează Reuters. Moscova şi Kievul se acuză reciproc de eşuarea transpunerii în practică a acordului de pace de la Minsk, destinat să pună capăt conflictului din Donbas.
SUA, Marea Britanie, UE şi NATO își afirmă sprijinul pentru Ucraina
Pe acest fundal îngrijorător, SUA, Marea Britanie, Uniunea Europeană şi NATO şi-au exprimat sprijinul pentru Ucraina.
Statele Unite au calificat drept „credibile” informaţiile despre deplasările de trupe ruse la frontiera ucraineană, cerând Moscovei explicaţii cu privire la „provocări” şi declarându-se pregătite să se angajeze în aplanarea situaţiei, după cum a declarat luni Departamentul de Stat, conform Agerpres.
Kremlinul insistă de câteva zile că deplasările de trupe din interiorul Federaţiei Ruse nu ar trebui să deranjeze pe nimeni, întrucât nu sunt îndreptate împotriva vreunei ţări şi apoi Rusia „îşi transferă trupele după cum consideră de cuviinţă”, aşa cum a tot declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov.
„În opinia mea, riscurile unor acţiuni militare la scară largă sunt minime. Ceea ce se petrece acum reprezintă un element al unui război hibrid, un război informaţional. Federaţia Rusă provoacă o tensiune artificială pentru a atrage atenţia asupra sa, încercând astfel să forţeze alţi jucători globali la negocieri”, a afirmat Oleksi Reznikov, vicepremierul ucrainean pentru reintegrarea teritoriilor temporar ocupate din estul separatist al Ucrainei.
Marea Neagra, Crimeea – sursa foto: Pixabay
Despre o pregătire reală a trupelor ruseşti pentru o invazie în Ucraina se va putea vorbi doar dacă ruşii vor instala spitale militare în apropierea graniţei ucrainene. Acesta va fi indiciul că Kremlinul se pregăteşte de acţiuni majore, a opinat la rândul său Ben Hodges, general în retragere şi fost şef al armatei americane din Europa, într-un interviu acordat luni canalului ucrainean de televiziune TSN.
„Este un lucru să ai trupe la frontieră, dar este complet altceva să le oferi tot ceea ce au nevoie acestea pentru a efectua operaţiuni. Vorbesc despre combustibil, muniţie şi spitale de campanie. Dacă nu vedeţi spitale, nu sunt sigur că trupele ruse se pregătesc de o ciocnire serioasă”, a subliniat el.
Pe termen lungă însă, Hodges este convins că Kremlinul nu şi-a abandonat obiectivul de a ajunge la Odesa şi de a izola Ucraina de Marea Neagră, de a crea un coridor terestru între Crimeea şi estul Ucrainei prin Mariupol şi Berdiansk, mai scrie Agerpres.
SUA, îngrijorate de orice eforturi ale Moscovei de a intimida Ucraina
Masarea de trupe ruse şi mişcările acestora la graniţa estică a Ucrainei au devenit ultimul punct de tensiune în relaţiile îngheţate dintre SUA şi Rusia, la mai puţin de trei luni după preluarea funcţiei de preşedinte al SUA de către preşedintele Joe Biden.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat într-un briefing de presă că SUA vor fi îngrijorate de orice eforturi ale Moscovei de a intimida Ucraina, fie că au loc pe teritoriul Rusiei sau pe cel al Ucrainei.
Price a refuzat să spună dacă SUA cred că Rusia se pregăteşte să invadeze fosta republică sovietică vecină (detalii, AICI).
UE își declară „sprijinul neclintit” pentru Kiev
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a promis duminică sprijinul „neclintit” al UE acordat Kievului şi, în acelaşi timp, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu mişcările de trupe ruse lângă Ucraina, notează AFP.
„Urmărim cu profundă îngrijorare activitatea militară rusă în jurul Ucrainei„, a postat pe Twitter Josep Borrell după o conversaţie la telefon cu ministrul de externe ucrainean, Dmitri Kuleba, subliniind „sprijinul neclintit al UE pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.
Josep Borrell a făcut cunoscut că va discuta cu şeful diplomaţiei de la Kiev şi cu miniştrii de externe din cele 27 de ţări ale UE în cursul unei reuniuni în aprilie. Găsiți detalii, AICI.
Peste 13.000 de oameni au fost uciși în conflictul din estul Ucrainei, care a început în 2014 după o revoluție pro-Vest în Kiev și după anexarea Peninsulei Crimeea de către Moscova.
ARTICOLE SIMILARE:
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, în vizită oficială în SUA
Iulian Fota: Rusia și China, speculanții crizei generate de COVID-19
Analistul Vladimir Socor: Regiunea Mării Negre, un laborator de experimente pentru Rusia
