De Ziua Europei, pe data de 9 mai, Ministrul Energiei se pregătește să semneze Acordul Investitorilor pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation (CGN). Dincolo de semnificația momentului ales, există mai multe semne de întrebare în legătură cu această asociere într-un proiect strategic pentru România.

  • În primul rând este vorba despre costurile finale ale acestui proiect, China fiind recunoscută pentru finanțarea scumpă pe care o acordă. De altfel, Ministerul Energiei a propus recent introducerea unor subvenții directe în facturile de energie ale românilor de peste 2 miliarde de euro doar pentru acest proiect, pentru a compensa diferența între costurile și veniturile obținute din vânzarea energiei.

Proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă ar aduce 1.400 MW în sistemul național, un sistem în mare parte învechit și în care soarta termocentralelor este tot mai incertă. Conform Strategiei energetice naționale, reactorul 3 va fi dat în funcțiune în anul 2030, iar reactorul 4 – în anul 2032. Prin realizarea acestor două grupuri, ponderea energiei nucleare în România va crește de la circa 18% la circa 28% în 2035.

  • Proiectul este evaluat acum la aproximativ 6 miliarde de euro, iar în compania mixtă de proiect CGN va deține 51%. Nuclearelectrica (SNN), operatorul reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, va avea restul acțiunilor. De asemenea, partea chineză va numi pe doi dintre cei trei administratori ai societăţii de proiect care va coordona tehnic şi operaţional construcţia Unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă, potrivit SNN. Negocierile cu partea chineză se țin încă din 2015, când a fost semnat Memorandumul de Înțelegere cu aceștia.

Chinezii vor asigura finanțarea, însă condițiile asocierii vor rămâne secrete. Ceea ce se știe este că, recent, Ministerul Energiei a venit cu propunerea introducerii unor subvenții anuale medii de circa 215 milioane euro, în perioada 2030 – 2040, adică în total de peste 2 miliarde de euro. Bugetul va fi indexabil în funcție de inflație. Doar în 2031 ele ar fi de aproape 400 milioane de euro, după cum se vede în graficul de mai jos.

Subventii reactoareele 3 și 4 - sursa: Ministerul Energiei

Subventii reactoarele 3 și 4 – sursa: Ministerul Energiei

Subvențiile ar urma să fie acordate sub forma Contractelor pentru Diferență, care garantează practic investitorilor că vor obține prețul cerut al energiei, indiferent de valoarea de piață a electricității în perioada menționată.

Proiectul s-ar putea dovedi a fi unul prea costisitor pentru o țară săracă precum România, în care consumatorii și așa sunt împovărați de costul regenerabilelor, după ce Parlamentul a aprobat în 2008 cea mai generoasă schemă de sprijin din UE pentru producătorii de energie verde, sau de costul exploziv al certificatelor de emisii pentru niște termocentrale învechite și căpușate ani la rând de resursele necesare investițiilor.

În plus, statul continuă să decapitalizeze producătorii de stat de energie, golindu-le conturile prin dividende speciale și impunându-le, mai nou, să vândă energia la preț plafonat. Banii suplimentari colectați astfel la buget, inclusiv cele peste 400 de milioane de euro obținute de la Enel în urma unui litigiu internațional câștigat de România, sunt cheltuiți integral pentru acoperirea deficitului generat de creșterea salariilor în mediul public, în loc să fie investiți în proiecte strategice de care România are nevoie, precum reactoarele 3 și 4.

Deputat PNL: Care sunt riscurile asocierii cu o companie acuzată de spionaj în SUA?

Deputatul Virgil Popescu

În afară de costurile finanțării acordate de chinezi, mai există și alte semne de întrebare, ridicate astăzi de către deputatul liberal Virgil Popescu, vicepreședintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților.

România are nevoie de unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, dar important este și cum le construim”, a spus Virgil Popescu.

Acesta i-a solicitat astăzi ministrului Energiei, Anton Anton, ca, înainte de a semna acordul cu chinezii, să răspundă public la câteva întrebări.

  1. Data de 9 mai a fost aleasă la întâmplare sau doriți să marcați simbolic semnarea acestui acord?
  2. Acordul Investitorilor presupune ca asocierea de proiect ce va fi înființată să aibă exclusivitate în construirea unităților 3 și 4 de la Cernavodă? Adică, cu alte cuvinte, ne leagă de mâini și de picioare în relația cu CGN, devenind astfel dependenți de finanțarea chinezilor? Au exclusivitate la livrarea de echipamente?
  3. Ați evaluat și alte posibilități de construire a acestor unități, luând în calcul modelul de realizare al reactoarelor 1 și 2?
  4. Ținând cont de faptul că România are un Parteneriat Strategic cu SUA, iar presa europeană și americană abundă de informații cu privire la acuzarea companiei chinezești CGN de spionaj pe teritoriul american, ați evaluat din această perspectivă riscurile acestei asocieri?

Rompetrol și Rovinari, pe lista de interese

CE Oltenia - sursa: CE Oltenia (Facebook)

CE Oltenia – sursa: CE Oltenia (Facebook)

În sectorul energetic românesc, nu doar proiectul reactoarelor 3 și 4 este de interes pentru China. De asemenea, reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia şi cei ai China Huadian Engineering au început, în luna februarie, negocierile pentru realizarea unui nou grup energetic, de 600 MW, la termocentrala Rovinari, investiţie de aproape un miliard de euro.

Un alt grup chinezesc, CEFC China Energy Company Ltd., a vrut să preia pachetul majoritar al grupului KMG International, fostul Grup Rompetrol, al doilea jucător ca mărime pe piața locală a carburanților. Tranzacția, aprobată de autoritățile române, a eșuat, în iulie 2018, după ce compania chineză a început să se confrunte cu probleme financiare, iar preşedintele CEFC, Ye Jianming, a fost investigat de autorităţile chineze pentru presupuse infracţiuni economice.

Investiții peste hotare în infrastructură și industrii strategice

În ultimul deceniu, China a reușit să își consolideze treptat puterea în regiune, mai ales prin formatul de cooperare 16+1, din care și România face parte și care are ca scop întărirea relațiilor economice dintre China și statele din Balcani, Europa Centrală și de Est.

O analiză publicată recent de The Warsaw Institute despre creșterea influenței Chinei în regiune arată că, atunci când s-a stabilit inițiativa 16+1, în urmă cu șapte ani, autoritățile de la Beijing au încercat să câștige parteneri suficient de puternici încât să facă lobby pentru interesele chinezilor în Europa, îmbunățindu-și în același timp imaginea globală. În al doilea rând, China a încercat să intre în UE pe ușa din spate, ajutând-o să se extindă în acord cu politica ei internă de dezvoltare economică.

  • Sub umbrela globală a inițiativei „One Belt One Road”, investițiile chinezilor s-au concentrat în câteva domenii cheie, incluzând infrastructură, energie și tehnologii moderne.

Problema, totuși, este modelul de cooperare pe care China îl oferă partenerilor săi europeni, bazat în primul rând pe împrumuturi. O asemenea mișcare poate face entitățile locale foarte dependente de influxul de capital chinezesc. În plus, ajutorul financiar acordat de Beijing implică participarea unor firme domestice, care au ca sarcină implementarea unor investiții subsecvente. Problema este transparența ofertei de investiții a Beijingului și încercările Chinei de a favoriza companii naționale ce devin tot mai numeroase. Acest lucru este în contrast absolut cu regulile generale ale UE și cu principiile de transparență și achiziții deschise”, se arată în analiza publicată de The Warsaw Institute.

Articolul mai notează că oferta de investiții a Chinei poate părea atractivă și în consecință au apărut tot mai multe proiecte finanțate de chinezi, inclusiv termocentrale pe cărbune în Serbia sau Bosnia și Herțegovina, ori autostrăzi în Muntenegru, Macedonia de Nord sau Albania.

Ea a spus că investițiile făcute de China nu trebuie să conducă la niveluri ridicate de îndatorare, care s-ar putea dovedi problematice.

„Sustenabilitatea datoriei și sustenabilitatea verde vor întări sustenabilitatea programului Belt and Road”, a spus șefa FMI, citată de The Guardian.

În replică, președintele Chinei, Xi Jinping, a afirmat că țara sa aplică criteriile de sustenabilitate a datoriilor recomandate de FMI. În plus, el a anunțat că China a semnat noi acorduri în valoare de 64 miliarde de dolari.

Muntenegru a mărit taxele pentru a plăti datoria către China

Muntenegru, de pildă, s-a împrumutat de la chinezi pentru construcția unei autostrăzi de 165 de kilometri spre Serbia, proiect evaluat la 1,3 miliarde de euro, ceea ce a urcat datoria țării de la 63% din PIB, cât era în 2012, la aproape 80%, cu efecte profunde asupra unui stat atât de mic. Guvernul a trebuit să mărească taxele, să înghețe parțial salariile în sectorul public și să sisteze beneficiile pentru mame, pentru a-și pune finanțele în ordine.

E o capcană. Acum că a fost începută (autostrada – n.r.), politicienii nu o pot opri – indiferent de cât de dureros ar putea fi. Și sincer, nici nu vor asta”, a spus academicianul Mladen Grgic, citat de Reuters.

Analist britanic la București: Este neocoloniasm

John Roberts (sursa: ROEC)

John Roberts (sursa: ROEC)

Specialistul britanic în securitate energetică John Roberts, prezent la București în luna martie la invitația think-tankului Romania Energy Center (ROEC), a declarat cu această ocazie că, într-o oarecare măsură, ceea ce vedem prin inițiativa One Belt One Road este o abordare neocolonială a Chinei, care își forțează intrarea în piețe, pe care și le face apoi dependente de ea.

„Priviți valoarea datoriilor, termenii datoriilor, dorința chinezilor de a lua activele potrivite și pentru mine acesta este neocolonialism. Primești o ofertă care pare prea bună pentru a-i rezista și după 3-4 ani ești în probleme financiare foarte adânci când vine vorba de plata ei”, a afirmat specialistul britanic în securitate energetică.

Achiziții tot mai mari în România în diverse sectoare

Chinezii nu sunt interesați doar de investiții în sectorul energetic în România. În ultimii ani, companii chinezești au făcut achiziții importante în diverse domenii.

De pildă, chinezii de la compania multinațională WH Group Ltd., cea mai mare firmă de creștere și de procesare a porcinelor din lume, au cumpărat, în toamna lui 2017, capacitățile de producție ale companiei Elit de la Alba Iulia și din Cugir, una dintre cele mai mari firme de procesare a cărnii din România și producătoare de mezeluri, nota ziarul Unirea.

Grupul chinez care a cumpărat Elit mai deține în România și fostele firme americane Smithfield Foods și Smithfield Farms, care operează 46 de ferme active în județele Timiș și Arad.

Recent, Profit a relatat că gigantul francez Lacoste își vinde fabrica din Sibiu chinezilor de la Sunrise Knits, una dintre cele mai mari companii de textile și îmbrăcăminte din lume, parte a grupului Youngor.

În industria auto, de pildă, chinezii de la Joyson Electronics controlează fabricile Preh România și Quin România din Brașov, unde produc sisteme de control al climei sau elemente ornamentale pentru interiorul autovehiculelor, game de volane auto în variante de lemn şi piele, dar şi schimbătoare de viteză.

Iar acestea sunt doar câteva exemple.

ARTICOLE SIMILARE:

EXCLUSIV: Ce s-a ales de cele 401 milioane de euro plătite de Enel statului român, în 2017

Politică de stat la Nuclearelectrica în 2018: preț majorat cu 20%, investiții nerealizate și tot profitul confiscat

Nuclearelectrica avertizează că rămâne fără bani pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă

Plătim din greu poluarea. CE Oltenia a scumpit energia cu peste 10% din cauza certificatelor de emisii

Minciunile Guvernului: de „grija” populației, vrea să majoreze facturile la energie cu noi subvenții de sute de milioane de euro anual