La opt luni de la intrarea în vigoare a OUG 114/2018 aprobate de Guvernul Dăncilă, efectele contabilizate pe piața internă a gazelor sunt catastrofale. Grupul rus Gazprom și intermediarii săi își freacă mâinile de bucurie. În primul semestru al acestui an au reușit să vândă o cantitate de gaze cu peste 55% mai mare în România, iar factura totală a urcat cu peste 70% față de perioada similară a anului trecut, ajungând la 1,36 miliarde de lei, conform cifrelor publice analizate de NewsEnergy.
OUG 114 a venit „la pachet” și cu alte reglementări defavorabile producătorilor, printre care Legea 256/2018 privind operațiunile petroliere offshore, iar în urma acestora gigantul american ExxonMobil a anunțat autoritățile că se retrage din proiectul de producție a gazelor din Marea Neagră, care ar fi făcut din România singurul stat din regiune ce nu ar mai fi avut nevoie de niciun metru cub de gaz rusesc. Premierul Viorica Dăncilă vrea acum să facă echipă în Guvern cu Iulian Iancu, deputatul din spatele legislației offshore care a pus pe fugă Exxon.
Plafonarea prețului gazelor la casnici a majorat cu o treime prețul pentru marii consumatori
Datele din rapoartele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) agregate de NewsEnergy arată că, în primul semestru din 2019, România a importat 13 milioane MWh de gaze naturale, la un preț mediu de 104,1 lei/MWh. Comparativ, în perioada similară a anului trecut importurile au fost de 8,34 milioane MWh, la un preț mediu (pe primele 5 luni – n.r.) de 94 lei.
- Factura gazelor importate, preponderent de la ruși, a urcat astfel de la 785,6 milioane lei la 1,36 miliarde lei, deci cu 73%.
Mai este un efect extrem de grav: în condițiile în care OUG 114/2018 a plafonat până în 2021 o bună parte din producția internă la prețul de 68 lei/MWh, pentru cantitățile livrate populației și CET-urilor, prețul intern al gazelor pentru ceilalți consumatori, cei mari, industriali, a urcat cu peste o treime. Cel puțin așa reiese din datele Bursei Române de Mărfuri, unde se tranzacționează aceste gaze, agregate de Romgaz. Într-un raport pentru primul semestru al anului, Romgaz, compania de stat care este principalul producător de gaze, arată că prețul mediu al gazelor pe platformele BRM a urcat de la circa 77 lei/MWh în iunie 2018 la peste 100 lei/MWh, în iunie 2019, așa cum se vede din extrasul făcut de NewsEnergy.
Cifrele sunt similare cu cele publicate de ANRE în raportul pe luna mai privind piața gazelor, ultimul publicat.
Dăncilă „protejează” consumatorii casnici cu cea mai mare inflație din UE
Explicația e normală și ține de regulile pieței: pentru că au fost obligați să vândă o bună parte din producție sub prețul pieței, producătorii au vândut mai scump pe piața liberă, unde nu au mai fost controlați. În plus, fiind restrânsă cantitatea disponibilă pentru tranzacțiile libere, prețul a urcat automat.
- Astfel, nu e de mirare că în 2019 România a avut timp de șapte luni consecutiv cea mai mare inflație din UE. Numai în luna iulie inflația a ajuns la 4,1%, de trei ori mai mare decât media UE. De altfel, Comisia Europeană a avertizat autoritățile că OUG 114 nu protejează consumatorii casnici, argumentul invocat de guvern la elaborarea ei.
Plecarea Exxon, discutată între Iohannis și Trump
Intalnire Donald Trump – Klaus Iohannis, Casa Alba, 20 august 2019 – sursa: presidency.ro
În paralel cu explozia businessului cu gaze rusești în România, americanii de la ExxonMobil au informat autoritățile că vor să iasă din proiectul Neptun Deep, cel mai mare zăcământ offshore din platforma continentală românească a Mării Negre identificat până acum, după investiții de peste 1,4 miliarde dolari făcute de Exxon alături de OMV Petrom. Chiar dacă informația nu a fost lansată oficial, ea a apărut în presă, iar chestiunea a fost discutată și analizată la cel mai înalt nivel, între președintele Klaus Iohannis și președintele SUA, Donald Trump, cu ocazia vizitei făcute săptămâna trecută de liderul român la Casa Albă.
După întâlnire, Iohannis a relatat presei că președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat, în discuțiile cu omologul său român așteptarea ca legislația românească privind energia, în speță Legea offshore și OUG 114/2018, să se amelioreze, pentru a crește atractivitatea României pentru investitori.
„Președintele Trump și ceilalți prezenți au exprimat așteptarea ca această legislație să fie ameliorată pentru a crește atractivitatea României pentru investitorii americani și sunt convins că aceste lucruri se pot realiza”, a spus Iohannis jurnaliștilor.
- De asemenea, întrebat despre o posibilă retragere a companiei americane Exxon din proiectul românesc de exploatare a gazelor de la Marea Neagră, Iohannis a evitat să dea un răspuns exact: „Nu vreau să fac speculații, dar această chestiune a fost adusă în discuție și eu cred că vom primi clarificări în perioada imediat următoare”.
Rușii își extind agresiv conductele în regiune, BRUA întârzie
Deputatul Iulian Iancu – sursa: Facebook (pagina personală)
Legea offshore a fost elaborată în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților, condusă de deputatul PSD Iulian Iancu. Ea a fost aprobată în noiembrie 2018 și a nemulțumit profund operatorii din M. Neagră, fiindcă introduce noi impozite suplimentare raportate la venituri obținute peste un preț de referință de 45,71 lei/MWh (preț mediu de tranzacționare din 2012). Mai face ceva ce încurcă rău planurile de business ale operatorilor și încalcă principiile pieței deschise: îi obligă ca cel puțin 50% din producție să fie vândută pe platformele românești de tranzacționare.
- Asta în condițiile în care infrastructura de transport al gazelor naturale din România nu este interconectată la piața vestică de gaze decât în slabă măsură, ceea ce face din piața românească de gaze o piață închisă, fără concurență relevantă, în care doar câțiva jucători dictează. Singurele conducte importante sunt tot magistralele de tranzit al gazelor rusești, care traversează România de la nord la sud.
Cel mai important proiect alternativ este BRUA (faza 1), un interconector între Bulgaria – România – Ungaria și Austria, însă Transgaz a anunțat recent că acesta nu va fi gata la termen, ci abia la finele lui 2020.
De asemenea, proiectul realizării celei de-a doua etape a BRUA, care însemna legarea zonei Mării Negre de noul gazoduct și practic crea oportunități de export pentru gazele din producția offshore, a fost pus on hold, din cauza lipsei de interes a investitorilor, cauzată tot de incertitudinile legate de începerea producției offshore.
Atunci când a introdus această prevedere, Iulian Iancu motiva că, dacă vor fi scoase din țară 50% din gazele României, vor crește importurile de la Gazprom. Or, în fapt, măsura îi face pe americani să abandoneze producția din Marea Neagră, ceea ce înseamnă un singur lucru: România rămâne la mâna rușilor. O Rusie tot mai agresivă în regiune, care la iarnă ar putea lăsa iar Europa în frig, din cauza disensiunilor cu Ucraina, al cărei contract de tranzit cu rușii expiră în ianuarie 2020. În plus, din cauza interdicțiilor puse la export și încălcării directivelor europene privind libera circulație pe piața gazelor, Comisia Europeană a avertizat autoritățile că România este la un pas de Curtea de Justiție a UE.
Iancu, interesat de diversificarea surselor de import…tot de la ruși
Gazoduct rusesc – Sursa: Gazprom
Interesant este că Iulian Iancu, specialistul PSD pe zona de energie, era interesat încă din 2006 de includerea României pe traseul unei noi conducte rusești. Într-o interpelare adresată în martie 2006 ministrului energiei de atunci, Codruț Sereș, Iulian Iancu voia să știe în ce fel România va participa la gazoductul rusesc care va lega Rusia de Turcia pe sub Marea Neagră, pentru a ajunge prin sud-estul Europei în Ungaria și mai departe spre țările vest-europene, ocolind Ucraina. Conducta, realizată deja sub numele Turk Stream, va deveni operațională de la 1 ianuarie 2020 pentru Turcia, iar Bulgaria a anunțat că vrea să participe la cea de-a doua fază, destinată pieței europene.
„Având în vedere importanța acordată diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale a României, vă rog domnule ministru a ne prezenta modul în care România va participa la acest proiect”, a scris Iulian Iancu în interpelare, pe care o puteți citi mai jos.
După ce împreună au luat măsuri ce au afectat semnificativ piața locală a gazelor și au dus la creșterea prețurilor din producția internă, care au devenit mai scumpe decât cele din import, Viorica Dăncilă și Iulian Iancu ar putea face acum echipă și în Guvern.
- La trei zile după întâlnirea dintre Iohannis și Trump, în urma căreia parteneriatul strategic dintre cele două țări urma să fie întărit inclusiv în sectorul gazelor naturale, premierul a anunțat că vrea să îl numească pe Iulian Iancu vicepremier pe probleme economice. Propunerea a fost înaintată președintelui Klaus Iohannis, dar rămâne de văzut și dacă ALDE se va retrage din coaliția de guvernare.
ARTICOLE SIMILARE:
Analist: Proiectul Neptun Deep ori se face cu americanii, ori nu se va face vreodată
Conducta rusească TurkStream va trece prin Bulgaria, Serbia și Ungaria
România, la un pas de Curtea de Justiție a UE, din cauza restricțiilor de pe piața gazelor
Ucraina se așteaptă ca Rusia să oprească gazele, la iarnă. Și ungurii își pun centura de siguranță
