O echipă de cercetători din cadrul Facultății de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai, împreună cu parteneri de la alte universități, a publicat recent un articol care analizează relația dintre poluare (exprimată prin emisiile de CO2 pe cap de locuitor) și creșterea economică (exprimată prin PIB pe cap de locuitor) în țările Europei Centrale și de Est.
Pentru a face abstracție de dezechilibrele importante experimentate de aceste țări după sfârșitul Războiului Rece, analiza empirică se concentrează asupra perioadei 1996–2015.
- Rezultatele studiului arată că, la nivel agregat, o creștere a PIB-ului s-a dovedit a fi asociată cu o creștere a CO2, pentru grupul de țări din Europa Centrală și de Est. Pe de altă parte, o politică de mediu unică la nivelul Uniunii Europene ar putea afecta în mod diferit activitatea economică a țărilor din regiunea analizată.
La nivel de țară, legătura dintre PIB și CO2 este caracterizată de o semnificativă diversitate. De pildă, o legătură de forma U-inversat (U) se găsește în Republica Cehă și Ungaria (Bulgaria și Letonia), asociată cu existența unui nivel maxim (minim) de emisii de CO2 în aceste țări. În alte țări, relația este monotonă (crescătoare în Lituania), în timp ce în România și Slovenia, legătura dintre PIB și CO2 nu este semnificativă statistic.
„În ciuda unei tendințe agregate ascendente a relației dintre CO2-PIB, unele țări din ECE au reușit să asigure atât un PIB mai mare, cât și emisii de CO2 mai scăzute. Analizând pe baza unor corelații simple – care trebuie tratate cu precauție – o astfel de legătură negativă între creșterea viitoare a PIB-ului și scăderea emisiilor de CO2 poate apărea în țări cu un sector industrial relativ mare, dar curat, în care productivitatea muncii ridicată suportă tehnici complexe”, se arată într-un material publicat pe site-ul UBB Cluj.
Astfel de țări ar trebui să fie analizate mai în detaliu, întrucât ar putea oferi informații relevante cu privire la modul în care se poate asigura o creștere economică mai mare împreună cu o scădere a poluării, eventual urmând politicile corespunzătoare documentate deja de literatura de specialitate (de exemplu, adoptarea unor politici mai prietenoase cu mediul sau adoptarea de reglementări împotriva ”paradisurilor de poluare”), notează cercetătorii.
- Dintr-o perspectivă mai generală, concluziile studiului subliniază pericolul unei politici de mediu unice la nivelul Uniunii Europene.
„Într-adevăr, o astfel de politică unică ar putea afecta în mod diferit activitatea economică a țărilor din Europa Centrală și de Est, având în vedere eterogenitatea evidențiată în relația dintre poluare și activitatea economică la nivel de țară. În schimb, o strategie care să țină cont de diferențele la nivel de țară, de exemplu referitor la eforturile depuse deja pentru combaterea poluării sau în ceea ce privește relația individuală dintre CO2 și PIB-ul țărilor ar putea depăși ca eficienţă o politică unitară în asigurarea creșterii economice, fără a degrada mediul”, se mai arată în document. Mai multe detalii găsiți AICI.
ARTICOLE SIMILARE:
Proiect de cercetare la Cluj pentru transformarea CO2 în gaz metan
Europarlamentarii vor ținte mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
Dezbatere ONU: Schimbările climatice, o amenințare la adresa păcii și securității globale
Acțiunile climatice și dezvoltarea sustenabilă, printre prioritățile ONU în 2019
De ce Polonia, țara în care 40.000 de oameni mor anual din cauza poluării, nu renunță la cărbune
Costul decarbonizării. Ambițiile „verzi” ale lui Macron și furia „vestelor galbene”
