Sărăcia energetică și tranziția comunităților carbonifere sunt exemple care demonstrează relevanța conceptului de justiție climatică în România.
„Deși schimbările climatice sunt studiate, în principal, prin perspectiva mediului înconjurător, ele se încadrează și în categoria chestiunilor politice și etice. Justiția climatică – conceptul care reflectă această perspectivă – recunoaște că membrii cei mai vulnerabili ai societății sunt, deseori, cel mai puternic afectați de schimbările climatice. Impactul negativ crescut este nedrept, mai ales pentru că aceste grupuri dezavantajate sunt cel mai puțin responsabile pentru acțiunile care duc la criza climatică”, se arată într-o analiză publicată de InfoClima, o platformă de comunicare ce tratează subiectul schimbărilor climatice în România.
Astfel, un exemplu de inegalitate provocată indirect de schimbările climatice este sărăcia energetică. În 2019, în România, 13,7% dintre gospodării au avut dificultăți financiare în a-și plăti la timp facturile de utilități, proporție dublă față de media europeană (6,2%).
Totodată, „Valea Jiului este una dintre zonele românești afectate de decarbonizare. Următorii ani ar putea fi definitorii pentru dezvoltarea regiunii prin activități nepoluante care sprijină tranziția echitabilă către neutralitate”, se mai arată în analiză.
Iată, mai jos, și alte extrase din materialul publicat de InfoClima:
Schimbările climatice și inegalitatea socială
Inegalitatea este o problemă persistentă în discuțiile despre schimbările climatice, deoarece este exacerbată de schimbările climatice nu numai în țările sărace, ci și în cele bogate. Organizația Națiunilor Unite prezintă dovezi că „această relație se caracterizează printr-un cerc vicios, prin care inegalitatea inițială face ca grupurile defavorizate să sufere pierderi disproporționate ale veniturilor și bunurilor lor, rezultând o inegalitate ulterioară mai mare”.
Blocuri, eficienta energetica – Pixabay
Astfel, inegalitatea exercită efecte disproporționate prin trei canale:
- creșterea expunerii la efectele negative ale schimbărilor climatice – spre exemplu, o familie defavorizată care trăiește în mijlocul Bucureștiului nu își poate permite o instalație de aer condiționat, fiind expusă caniculei și efectului de insulă de căldură urbană;
- creșterea sensibilității lor la daunele cauzate de schimbările climatice – aceeași familie poate suferi din cauza stresului termic, o problemă care duce la deshidratare și/sau pierderea puterii de concentrare;
- scăderea capacității lor de a face față și de a-și reveni după daunele suferite – continuând exemplul anterior, stresul termic poate duce la extenuare sau chiar deces.
Tranziția justă în regiunea minieră Valea Jiului
În 2019, Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea din punct de vedere climatic până în anul 2050, într-o manieră eficace și echitabilă. Pentru a atinge acest scop, UE a creat un „Fond pentru o tranziție justă” menit să ajute regiunile cele mai afectate de tranziție precum cele dependente de combustibili fosili, așa cum este cărbunele.
sursa foto: Pixabay
În România, Valea Jiului este una dintre cele mai afectate regiuni, suferind din cauza dezindustrializării rapide. Întrucât acest fenomen nu a fost însoțit de strategii și politici de dezvoltare, prăbușirea mono-industriei bazate pe minerit a avut efecte socio-economice negative deosebit de puternice. Valea Jiului este momentan afectată de depopulare, reducerea masivă a numărului de instituții de învățământ, precum și o rată a șomajului de peste 25%. Având în vedere că exploatarea cărbunelui nu va mai fi rentabilă începând cu anul 2030, Valea Jiului nu poate conta pe industria mineritului pentru a-și susține populația și economia, având nevoie de scenarii realistice diferite.
Centrul Român de Politici Economice, împreună cu Greenpeace, a realizat un studiu prin care identifică alternative viabile de dezvoltare a regiunii, încercând să extindă profilul monoindustrial către activități compatibile cu decarbonizarea. Printre acestea, studiul propune dezvoltarea:
- sectorului primar prin crearea microfermelor de familie, precum și prin cultivarea arbuștilor fructiferi;
- sectorului secundar prin valorificarea potențialului economic al surselor regenerabile de energie, creșterea eficienței energetice a clădirilor, și dezvoltarea altor sectoare industriale (alimentația, industria textilă, prelucrarea sustenabilă a lemnului);
- sectorului terțiar prin dezvoltarea agroturismului și ecoturismului, și prin stimularea antreprenoriatului și a inovării.
De asemenea, în octombrie 2020, Ministerul Fondurilor Europene a lansat Strategia pentru tranziția de la cărbune în Valea Jiului, document încearcă să ofere noi direcții regiunii. Strategia identifică proiecte de dezvoltare și surse de finanțare, asigurate în principal de fonduri europene și naționale dedicate tranziției spre o economie neutră din punct de vedere climatic. Este mult prea devreme pentru a analiza succesul acestor măsuri, însă acesta este un prim pas către redefinirea unei zone românești cu potențial cultural și natural semnificativ, și către o tranziție justă pentru locuitorii ei.
Citiți analiza completă pe INFOCLIMA.RO.
ARTICOLE SIMILARE:
Asociații: 7 motive pentru a aloca 4 miliarde de euro pentru eficiența energetică a clădirilor
Încălzirea planetei continuă: 2020 închide cel mai cald deceniu măsurat vreodată – ONU
