În contextul riscurilor geopolitice amplificate de la granițele țării, date de conflictul militar din Ucraina, parteneriatul strategic dintre România și SUA ar trebui să se concretizeze în investiții care să contribuie la securitatea energetică a României. În acest sens, proiecte prioritare în următoarea perioadă ar trebui să fie cele în valoare de 7 miliarde de euro de la centrala nuclearelectrică Cernavodă, pentru care în 2020 fusese anunțat un parteneriat strategic cu SUA, a declarat astăzi Pavel Popescu, Președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, la evenimentul online ”Energia României în Noua Economie‘’, organizat România Durabilă și EM360 Group.

Din perspectiva securității energetice, România trebuie să se concentreze în următoarea perioadă pe demararea investițiilor în exploatarea gazelor naturale din zona offshore, în special a celor din zona Neptun Deep, dar și pe finalizarea investițiilor la centrala nuclearelectrică Cernavodă, a afirmat deputatul.

În ceea ce privește proiectele de exploatare a resurselor offshore, situația e acum mult mai complicată și orice investitor are astăzi câteva întrebări ce țin de securitate când ia în considerare exploatarea perimetrelor din Marea Neagră. Potențialul exploatării acelor perimetre este imens, doar dacă ne uităm la Neptun Deep, a menționat acesta.

„Să ne uităm în acest context de securitate și la ceea ce înseamnă Cernavodă. Acum circa 2 ani, SUA oficial prezentau în România un proiect de 7 miliarde euro pentru Cernavodă. Nu s-a întamplat de atunci absolut nimic până astăzi, un lucru foarte trist, pentru că ține de securitatea din această perioadă. Dacă ar fi să repetăm un cuvânt din punct de vedere al securității energetice a României în aceste zile, ar trebui să strigăm în fiecare zi: Cernavodă, Cernavodă, Cernavodă! și cine vine cu banii promiși pentru acest proiect. Asta este, cred, prioritatea și ar trebui să ieșim din această muțenie a statului român cu privire la acest proiect. Nu știu de ce nu se discută despre el. A fost cel mai anunțat proiect și am trecut legislație pentru el”, a declarat Pavel Popescu.

În luna octombrie 2020, România și Statele Unite ale Americii au parafat Acordul Interguvernamental privind cooperarea în domeniul industriei nucleare civile, Acord care a fost ulterior notificat și avizat de Comisia Europeană. Cu o zi înainte, ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, declarase că valoarea acestui acord este de 8 miliarde de dolari și vizează retehnologizarea unui reactor de la centrala nuclearelectrică Cernavodă și construirea a două noi reactoare.

Președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților a adăugat că discuțiile despre proiectele de SMRs (small modular reactors) sunt încă utopice pentru România, pentru că nu pot fi implementate prea curând.

„Aș vrea să văd cele 7 miliarde de euro promise la Cernavodă cât mai repede puse pe masă – să vedem concret cine aduce acești bani în România, când începem construirea reactoarelor 3 și 4, concret”, a completat acesta.

El a explicat că mai mult ca oricând trebuie să ne intensificăm vocea și modul în care vorbim astăzi pe tot ceea ce înseamnă parteneriat strategic.

Azi, la granițele României se duce un război! Suntem la apărarea porților Europei și a valorilor euroatlantice

Iată și alte declarații ale acestuia, făcute la evenimentul ”Energia României în Noua Economie‘’, organizat România Durabilă și EM360 Group:

Nu discutăm de un context de securitate izolat al României, al Bulgariei, al Republicii Moldova, ci de un context de securitate în care România păzește practic cea mai lungă graniță a unei țări NATO și UE cu Ucraina – de 650 km, o graniță de 690 km cu Republica Moldova, țară de care suntem direct responsabili.

Dacă vă uitați la strategia noastră pe energie, ea implică inclusiv introducerea în ecuație a surorii noastre Republica Moldova prin diferite planuri pe care ni le-am făcut la nivel de țară și pe care le-am exprimat direct pe canalele diplomatice: construcția unor depozite de gaze și furnizarea lor către Republica Moldova, creșterea vizibilității Republicii Moldova în ecosistemul energetic și în plan european.

Responsabilitatea azi a României nu e doar pentru România – aici trebui foarte-foarte mult să insistăm pe tot ce înseamnă dialog cu partenerul strategic și să reiterăm importanța unor investiții concrete, pentru că suntem la apărarea porților Europei și a valorilor euroatlantice.

Azi, la granițele României se duce un război, care cred eu cu toata tăria că îl obligă pe partenerul strategic să vină în această perioadă aici cu investiții concrete și cu asigurarea totală din punct de vedere al securității pentru ce reprezintă acest parteneriat strategic, tocmai prin prisma faptului că am luptat umăr la umăr și vom lupta în tot ce înseamnă lupta pentru valorile euroatlantice. Mai mult ca oricând trebuie să reiterăm acest lucru. Aici, la porțile Europei, unde România este unul dintre gardienii Europei astăzi, cred că partenerul strategic american trebuie să vină cu investiții, cu resurse mult mai serioase într-un timp scurt de timp.

Legea offshore și „mintea românului de pe urmă”

resurse offshore, Marea Neagra

În ceea ce privește modificările la Legea Offshore aprobate ieri în Parlament, după ce prevederile adoptate în 2018 au creat un blocaj de aproape patru ani proiectelor strategice de exploatare a resurselor din Marea Neagră ale României, oficialul a spus:

„Ar trebui să încep cu vechiul proverb: Mintea românului de pe urmă. O mare problemă a acestei țări întotdeauna a fost lipsa de responsabilitate și de a plăti pentru ceea ce ai făcut în detrimentul țării. Și este un lucru foarte-foarte important acest aspect. E foarte simplu să batem din palme să spunem, da, am trecut o lege offshore și dintr-o dată lucrurile se vor schimba, fără să ținem cont de faptul că suntem în preajma unui conflict militar deschis, singurul după zeci de ani aici în Europa, și să ne uităm înapoi în spate să vedem cine au fost oamenii din parlamentul României care au blocat acest proiect de lege. Țara aceasta perpetuează, din păcate, dialogul acesta al uitării. Eu cred că trebuie să ne uităm în primul rând cine au fost acei oameni care au blocat aceste proiecte, cu subiect și predicat”.

Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri. Puteți urmări întreaga dezbatere de astăzi AICI.

ARTICOLE SIMILARE:

Legea Offshore, adoptată în Parlament – un pas important pentru securitatea energetică a României

Comisia Europeană a prezentat planul REPowerEU. Măsuri fără precedent pentru eliminarea dependenței de Rusia și accelerarea tranziției verzi

REPowerRO: Soluții pentru creșterea securității energetice a României

Maia Sandu, la București: „Un aspect important, de care depinde viitorul Rep. Moldova, este securitatea energetică”

Virgil Popescu, la BETD 2022: Trebuie să fim mai uniți ca niciodată cu SUA