Preşedintele Klaus Iohannis a decis înfiinţarea la nivelul Administraţiei Prezidenţiale a unui grup de lucru pe tema „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”, a informat, marţi, Administraţia Prezidenţială.

  • Grupul de lucru va reuni experţi naţionali şi internaţionali, membri de prestigiu ai comunităţii academice din ţară şi din afara ei, reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai mediului non-guvernamental, financiar şi economic, cu experienţă solidă privind schimbările climatice.

Administraţia Prezidenţială arată că primul obiectiv al grupului de lucru constă în elaborarea unui cadru de abordare integrată a schimbărilor climatice la nivelul ţării noastre. Astfel, vor fi identificate o serie de priorităţi cheie pentru România în combaterea schimbărilor climatice, pe termen mediu şi lung.

Rezultatele consultărilor din grupul de lucru vor fi prezentate constant publicului şi înaintate Guvernului pentru a contribui la fundamentarea strategiilor şi planurilor naţionale privind schimbările climatice, care trebuie finalizate de Guvern în perioada 2022-2023.

România, tot mai afectată de schimbările climatice

De asemenea, se arată că efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României şi la nivel internaţional, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producţia agricolă, de inundaţii sau de ameninţări la adresa biodiversităţii provocate de incendiile de vegetaţie.

În 2021, ţara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (cod roşu) emise de Administraţia Naţională de Meteorologie, iar specialiştii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice. Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice al ONU a publicat în vara anului trecut noi date care indică accelerarea schimbărilor climatice şi nevoia de acţiune fermă. Ca răspuns la aceste evoluţii, la conferinţa globală privind schimbările climatice de la Glasgow, COP26, din noiembrie 2021, statele şi-au luat angajamente suplimentare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste angajamente vor necesita implementarea de noi măsuri şi politici de reducere a emisiilor”, trasmite instituția.

Astfel, „la nivelul Uniunii Europene, este în prezent discutat şi negociat Pachetul Fit for 55, care conţine o serie de măsuri menite să reducă emisiile până în 2030. Traversăm, aşadar, o perioadă de reajustare a priorităţilor şi politicilor climatice internaţionale şi europene, la care România este parte. Tranziţia verde poate genera pentru România şi români nu numai un mediu curat şi sănătos, prevenirea unor fenomene meteo extreme şi a unor dezastre naturale asociate, dar şi acces larg la energie curată, creştere economică verde şi noi locuri de muncă. Pentru a beneficia de efectele pozitive ale tranziţiei verzi, trebuie să armonizăm varii interese în cadrul unei abordări integrate, ghidate de ştiinţă şi expertiză, ca răspuns la COP26 şi la Pachetul Fit for 55. Grupul de lucru înfiinţat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale este menit să susţină acest demers naţional”, mai arată sursa citată.

România se încălzește, asta ne arată toate studiile. Creșterea medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului, reducerea medie a cantității lunare de precipitații în timpul verii, simultan cu o creștere a numărului de zile cu precipitații abundente, scăderea grosimii stratului de zăpadă, creșterea numărului de fenomene extreme. Iată, pe scurt, câteva tendințe care se conturează în România până în 2050-final de secol, generate de schimbarea climei.

Cât de mult contează acțiunile noastre individuale

Până în 2025 există o probabilitate de 40% ca temperatura globală să fie cu 1,5 grade Celsius mai mare decât nivelul înregistrat în perioada preindustrială, conform unui raport întocmit de Organizaţia Meteorologică Mondială (WMO). Acesta este primul prag critic de temperatură stabilit în urma Acordului de la Paris, din 2015, care vizează menţinerea încălzirii globale sub nivelul de +2 grade Celsius şi, dacă e posibil, la +1,5 grade Celsius.

Potrivit unui sondaj realizat de către Ambasada Sustenabilității în România (ASR), cu ocazia Zilei Sustenabilității în România, statul/guvernul (64%) apare pe primul loc în lista celor pe care respondenții îi consideră responsabili de acțiunile cu privire la binele planetei și al oamenilor, urmat de instituțiile europene și globale (59%). Pe locul 3, dar cu peste o jumătate dintre respondenți, (56%) oamenii spun că noi înșine suntem responsabili. Pe locul 4 sunt menționate companiile/producătorii de bunuri și servicii, cu 51% din mențiuni.

Și totuși, stilul de viață individual contribuie în prezent la peste 65% din poluarea globală cu emisii de carbon. Dacă 1 miliard de oameni ar face schimbări în felul în care călătoresc, folosesc energia sau consumă alimente, aceasta ar putea diminua poluarea cu carbon cu aproape 1/5 din reducerea totală necesară, se arată pe platforma Count Us In. Campania este susținută de Comisia Europeană și concepută pentru a crea cea mai mare comunitate de cetățeni la nivel global, care să ia măsuri concrete pentru diminuarea schimbărilor climatice și să-i încurajeze și pe alții să facă la fel. Aflați detalii despre măsurile pe care le putem lua individual pentru protejarea mediului AICI.

ARTICOLE SIMILARE:

Scenariu pesimist: „coșmar climatic” în lunile de vară. Cum ar putea evolua clima României în următoarele decenii

Ziua Sustenabilității: 6 din 10 români cred că generațiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice (studiu)

Răzvan Nicolescu: România trebuie să își desemneze rapid un reprezentant pentru negocierile internaționale în domeniul schimbărilor climatice

Ambasada Sustenabilității în România // Pachetul Fit for 55 – Oportunități pentru mediul de afaceri

Raport BNR: România trebuie să aibă o politică industrială cu accent pe agenda schimbărilor climatice

Isărescu, BNR: Agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia și sistemul financiar din România