Într-un context și așa foarte dificil, generat de scăderea abruptă a cotațiilor petrolului și reducerea cererii de combustibil, în care producătorii interni de petrol și gaze ar trebui sprijiniți pentru continuarea investițiilor și susținerea producției, statul român face exact pe dos.

După o lungă serie de decizii care au blocat investiții strategice în producția de gaze naturale, o nouă reglementare îi afectează din nou pe producătorii naționali, obligându-i să vândă pe bursă cantități importante sub costurile de producție, forțându-i practic să închidă din sonde.

  • Este vorba despre obligația de oferta gaze naturale pe piețele centralizate din România conform Ordinului ANRE 79/2020 cu modificările si completările ulterioare.

Prin acest ordin, producătorilor interni li se impune să vândă centralizat 30% din producție la un preț de pornire reprezentând 95% din prețul de la bursa Central European Gas Hub (CEGH) Austria. Pentru livrările în lunile următoare și trimestrul III al anului, prețul de pornire impus este de 23-24 lei/MWh, așadar mult sub costurile de producție din România, care sunt peste 38 lei/MWh.

  • În condițiile în care consumul este redus din cauza crizei, furnizorii și-au făcut deja stocurile, iar depozitele de gaze naturale sunt încă pline la circa 70% din capacitate, producătorii români se tem că nu va exista suficientă competiție care să ridice aceste prețuri de pornire, fiind forțați practic să vândă în pierdere.

Liberalizăm, dar continuăm să reglementăm

Decizia ANRE vine într-un moment în care piața de gaze naturale se pregătește pentru liberalizarea prețurilor atât la producătorii interni, cât și la consumatorii casnici, care vor fi liberi să își aleagă ce furnizor doresc de la 1 iulie 2020. Liberalizarea este o revenire la normalitate, care presupune ca prețurile să fie determinate liber prin cerere și ofertă, prin mecanisme de ofertare care să asigure lichiditate si competitivitate crescută.

Autoritățile intervin însă iarăși cu reglementări care distorsionează piața, cum este acest Ordin ANRE 79/2020. Această reglementare vine după o serie lungă de alte decizii ale autorităților care au afectat în mod similar companiile din domeniu și care au condus la blocarea unor investiții în producția națională, deschizând în același timp poarta furnizorilor ruși.

În 2016, de pildă, din cauza prețului reglementat fix, Romgaz, și nu numai, a fost forțată să oprească din sonde, pentru că nu putea concura cu gazele rusești mai ieftine. După un scurt moment de liberalizare a prețului gazelor naturale la producător, început în 1 aprilie 2017 conform OUG 64/2016,  a urmat OUG 114/2018 aprobată de guvernul Dăncilă, care a reîntors producătorii la prețurile reglementate. Aceștia au fost obligați să vândă gaze naturale populației la prețul fix de 68 lei/MWh până în martie 2022. Nivelul era sub cel al pieței de la acel moment, dar măsura a declanșat o cascadă de efecte negative.

Dată fiind evoluția prețurilor, în mod paradoxal, o astfel de decizie nu doar că nu a protejat populația, ci a forțat-o ulterior chiar să cumpere gaze mai scumpe. Pe bursa românească, gazele s-au ieftini substanțial începând de anul trecut, în prezent tranzacțiile fiind la 40-50 lei/MWh, un nivel similar celui din 2008.

De altfel, Comisia Europeană a atras atenția autorităților române că impunerea unor prețuri de vânzare pe piața angro nu e o măsură care protejează consumatorii casnici.

  • În schimb, autoritățile sunt obligate să indentifice care sunt consumatorii vulnerabili și să le acorde acestora măsuri de sprijin, iar acest lucru nu a fost făcut nici până acum de Guvern, deși se angajase că până la 1 iulie va face acest lucru.
saracie, Pixabay

Guvernul a eșuat să identifice consumatorii vulnerabili, dar îi forțează acum pe producătorii interni de gaze naturale să vândă la prețuri chiar sub cele de producție, deși teoretic piața se liberalizează de la 1 iulie.

  • Astfel, în timp ce alte state își modifică fiscalitatea în această perioadă pentru a încuraja companiile să investească – de exemplu, Norvegia oferă posibilitatea deducerii imediate a investițiilor – producătorii români sunt puși iar în situația de a plăti pentru incapacitatea autorităților de a defini consumatorii vulnerabili.

Asta deși statul a colectat deja circa 2 miliarde de lei anual din impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producători din liberalizare, impozit impus prin OG 7/ 2013 cu scopul declarat ca veniturile colectate de stat să fie direcționate pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. 

Dincolo de faptul că statul a eșuat în misiunea sa de a proteja consumatorii vulnerabili, reglementările din ultimii ani – inclusiv prin Legea offshore – au afectat producția internă, au majorat substanțial importurile și au blocat investiții strategice, inclusiv exploatarea gazelor din Marea Neagră, care ar fi adus nu doar numeroase avantaje pentru bugetul de stat, necesare într-o perioadă de criză acută cum e cea de acum, dar ar fi făcut din România un jucător cu un cuvânt greu la nivel european.

Concurență scăzută pe piața de furnizare

Gaze naturale - sursa: Pixabay

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) a atras atenția, într-o scrisoare publică adresată autorităților, că efectele negative ale Ordinului ANRE 79/2020 sunt următoarele:

– Impunerea obligației în sarcina producătorilor de a oferta sub costurile de producție, care vor încălca astfel dispozițiile legale, fiind puși în situația și de a vinde în aceste condiții, în măsura în care concurența din partea cumpărătorilor va fi limitată. De menționat că oferta de cumpărare pe piața din România este dominată de doi mari furnizori care dețin aproximativ 90% din piața reglementată;

– Stabilirea unui preț de pornire pentru anul 2020 la un nivel care este cu mult sub nivelul prețului actual de piață din România, preț format liber pe principii concurențiale, pe baza raportului cerere – ofertă. De menționat că actualul preț de piață reprezintă mai puțin de 50% din nivelul prețurilor corespondente din anul precedent;

Nu există nicio garanție asupra reflectării scăderii de preț în prețul final la consumatorii din România, astfel încât beneficiile pentru aceștia vor fi minime sau chiar inexistente;

Scăderea semnificativă a contribuțiilor la bugetul de stat, în special a veniturilor din impozitul pe venitul suplimentar înregistrat în urma liberalizării pieței, dar și din alte impozite și taxe;

– Generarea unor prețuri de referință care nu vor reflecta condițiile reale de piață din România, fapt care nu va genera încrederea participanților la piață în aceste prețuri și care va împiedica astfel creșterea lichidității pe piață, acesta fiind de altfel obiectivul principal al unui astfel de program de ofertare;

Creșterea neîncrederii participanților la piață, inclusiv a potențialilor investitori, în condițiile de piață din România, în condițiile unui cadru de reglementare lipsit de predictibilitate și stabilitate.

Citiți scrisoarea integrală aici: 28.05.2020 PDV FPPG – Ordinul 79 ANRE – GRP.

ARTICOLE SIMILARE:

Comisia Europeană: OUG 114/2018 încalcă legislația UE și nu protejează consumatorii casnici

Industria petrolieră românească, între revoluția industrială 4.0 și reminiscențele comuniste

Analiză PwC: Industria energetică și coronavirusul. Adaptarea strategiilor la noua normalitate

INTERVIU // Corneliu Bodea, Adrem: Industria energetică va fi pe locul trei ca impact negativ după turism și transporturi, din cauza COVID-19