La un an de la semnarea acordului cu China General Nuclear Power (CGN) pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nuclearelectrică Cernavodă, Guvernul vrea acum să renunțe oficial la acest parteneriat controversat.
Astfel, Nuclearelectrica, operatorul centralei, a informat acționarii că Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în calitate de acționar majoritar, a transmis astăzi o solicitare de completare a ordinii de zi a Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor SNN din data de 12.06.2020/15.06.2020, cu următoarele puncte:
- Abrogarea Strategiei de continuare a Proiectului Unitățile 3 și 4 Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2014), precum și a Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unitățile 3 și 4 Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2018).
- Mandatarea Consiliului de Administrație al SNN să inițieze procedurile privind încetarea negocierilor cu CGN, precum și încetarea efectelor juridice (prin acordul părților, denunțare etc.) a următoarelor documente: “Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă (MoU), și respectiv a (ii) Acordului Investitorilor în forma preliminară.”
- Mandatarea Consiliului de Administrație al SNN de a iniția demersurile necesare pentru analiza și cristalizarea opțiunilor strategice privind construcția de noi capacități de producție de energie electrică din surse nucleare.
„Undeva în 2-3 ani ar trebui să înceapă construcția reactoarelor”
Ex-ministrul Energiei, Anton Anton
Acordul Investitorilor în forma preliminară pentru realizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă a fost semnat cu reprezentanții companiei CGN pe 9 mai 2019, de către ministrul Energiei de la acea vreme, Anton Anton.
„Undeva în 2-3 ani ar trebui să înceapă construcția reactoarelor. Noi sperăm să terminăm ceva mai repede și reactoarele, fiindcă orice moment în care avem energie suplimentară e un câștig”, a declarat jurnaliștilor ministrul Energiei, Anton Anton, după ceremonie.
Durata inițială a companiei mixte de proiect era de 2 ani, perioadă în care teoretic trebuia refăcut studiul de fezabilitate al proiectului și determinate costurile exacte. Studiul inițial făcut de EY a stabilit costurile proiectului la 6,45 miliarde de euro. Mai multe detalii de la acel moment găsiți AICI.
Încetarea acestui acord era previzibilă, în condițiile în care actualul ministru al Economiei, Virgil Popesu, a anunțat încă de la finalul anului trecut că Nuclearelectrica nu va da acţionarilor dividende suplimentare, pentru a avea banii necesari pentru construirea reactorului 3 din surse proprii. Detalii, AICI.
Despre spionaj și americani
Intalnire Donald Trump – Klaus Iohannis, Casa Alba, 20 august 2019 – sursa: presidency.ro
De altfel, Virgil Popescu, din poziția de deputat și vicepreședinte al Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, îi solicitase ministrului Energiei, Anton Anton, ca, înainte de a semna acordul cu chinezii pe data de 9 mai, să răspundă public la câteva întrebări, printre care:
„Ținând cont de faptul că România are un Parteneriat Strategic cu SUA, iar presa europeană și americană abundă de informații cu privire la acuzarea companiei chinezești CGN de spionaj pe teritoriul american, ați evaluat din această perspectivă riscurile acestei asocieri?”
China General Nuclear Power (CGN), gigantul chinez de stat partener al Nuclearelectrica la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a fost plasat de autoritățile americane pe o „listă neagră” cu companii despre care se consideră că acționează „împotriva securității naționale și intereselor de politică externă” ale SUA, cu circa o săptămână înaintea întâlnirii de la Casa Albă dintre Donald Trump și Klaus Iohannis din august anul trecut. De altfel, energia nucleară a fost pe agenda discuțiilor între cei doi lideri.
Americanii au făcut lobby pentru dezvoltarea în România a propriei tehnologii, de reactoare modulare.
Planuri de finalizare a unităților 3 și 4 de la Cernavodă există cel puțin din 2006, când încă se lucra la finalizarea reactorului doi, pus în funcțiune un an mai târziu. Ministrul Industriilor la acel moment, Codruț Sereș, avansa un cost de 2,2 miliarde de euro pentru realizarea unităților 3 și 4. Citiți mai multe aici:
Balada sectorului energetic românesc. Powered by Miorița & Meșterul Manole / OPINIE
ARTICOLE SIMILARE:
EXCLUSIV: Povestea nucleariștilor de la Cernavodă care aprind, din izolare, lumina în România
România preconizează că un singur nou reactor va fi construit la Cernavodă până în 2030
