În plină revoluție 4.0 a digitalizării și tehnologiilor de tip „Cloud Computing” și „Big Data”, petroliștii români sunt ținuți forțat la nivelul revoluției industriale 2.0, când nu apăruseră calculatorul și internetul. Sub pretextul protejării datelor clasificate secrete de serviciu, prevederi legislative cu reminiscențe comuniste obligă producătorii interni de petrol și gaze naturale să păstreze încă numeroase documente în dosare cu șină păzite și secretizate.
Este vorba despre date legate de rezerve și mișcarea rezervelor, resurse și acorduri petroliere, clasificate ca secrete de serviciu prin Ordinul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) 202/2003, pe care îl puteți citi AICI. Legislația specifică datelor clasificate menționează că acestea nu pot părăsi teritoriul României.
Totuși, unele date – rezerve la nivel de zăcământ – nu mai au nicio relevanță să fie clasificate, în alte state, precum Norvegia, fiind chiar publice online. Totodată, printre cele mai vechi date clasificate astfel de operatorii din România se află unele care nu au legătură cu industria, fiind documente legate de personal, care acum câteva zeci de ani se scriau de mână.
Aceste restricții legate de clasificare nu doar că le creează un dezavantaj net producătorilor interni în competiția europeană și globală, dar ridică inclusiv probleme legate de siguranța acestor date, în condiții de catastrofe naturale sau incendii sau ținând cont inclusiv de perisabilitatea hârtiei. În plus, în contextul actual al pandemiei COVID-19, care impune sau recomandă izolarea angajaților la domiciliu, legea conduce inclusiv la imposibilitatea operatorilor de a avea acces la datele necesare.
Beneficiile digitalizării se răsfrâng asupra producției
Aceasta este de mult o problema a industriei, dar care a devenit foarte stringentă în ultima perioadă. În industria europeană de petrol și gaze naturale, companiile occidentale folosesc deja tehnologiile digitale pentru a obține avantaje competitive. De pildă, tehnologia oferă soluții pentru a lupta împotriva declinului natural al resurselor. Un profil de rezervor în Cloud se realizează în câteva ore, dar la noi – în câteva zile, ceea ce afectează deciziile pentru niște zăcăminte oricum mature.
Federația Patronală Petrol și Gaze a arătat recent, într-o scrisoare deschisă adresată autorităților, că prin utilizarea soluțiilor de tipul ”Cloud”, industria din alte țări a înregistrat următoarele beneficii imediate, cu impact direct în nivelul producției:
- Acces mai rapid la date și modele şi scurtarea timpului de decizie;
- Reducerea timpului de foraj prin monitorizarea în timp real;
- Reducerea de până la 100x a timpului de procesare a modelelor de rezervor;
- Creșterea gradului de reușită în activitatea de prospecțiune și explorare, prin procesarea în ”Cloud” a datelor seismice;
- Creșterea factorului de recuperare a rezervelor din zăcăminte și implicit creșterea producției.
O problemă de siguranță a datelor păstrate pe hârtie
De asemenea, majoritatea furnizorilor de soluții specifice industriei oferă soluții numai în Cloud, soluțiile curente, instalate local, urmând să iasă din mentenanță și din oferta de servicii.
Dincolo de impactul asupra productivității, se ridică și problema siguranței acestor date păstrate pe hârtie. Alte state nu au problema păstrării datelor în mediu digital: accesul este bazat pe logare, informațiile sunt criptate, iar în cazul unui dezastru sau a unei calamități, toate datele se transferă în câteva secunde în altă regiune geografică.
Așadar, companiile românești din domeniu cer schimbarea regimului acestor informații de la clasificat la confidențial, astfel încât să poată fi transferate în Cloud, fără ca acest lucru să prezinte un risc major pentru securitatea statului. Digitalizarea industriei de petrol şi gaze naturale din România se poate realiza doar prin actualizarea cadrul legislativ la progresul tehnologic.
ARTICOLE SIMILARE:
Cum va schimba Revoluția 4.0 sectorul energetic și ce impact va avea asupra joburilor
Proiect: Prima rețea din lume de distribuție 100% hidrogen verde pentru locuințe
Schneider Electric a lansat programul „the Net Zero Home”
Alessio Menegazzo, Enel România: Consumatorul trebuie pus în centrul politicilor publice
