O fotografie în care se văd foarte multe biciclete înghesuite în faţa Şcolii Gimnaziale din comuna arădeană Semlac este redistribuită pe reţelele sociale şi comparată cu imagini din ţările nordice, unde pedalatul este încurajat de autorităţi. Reprezentanţii administraţiei locale au precizat pentru Agerpres că jumătate dintre elevi merg la şcoală cu bicicleta în fiecare zi, iar rastelele cu 150 de locuri au devenit insuficiente.
Imaginea a fost distribuită pe reţele de socializare de un profesor din Arad, Cristian Stoica, şi a fost preluată în scurt timp de alte persoane şi comentată.
„Semlac, o şcoală frumoasă cu elevi care fac mişcare. O mare de biciclete este lângă şcoală”, a scris profesorul lângă imagine.
Contactat de AGERPRES, Cristian Stoica a spus că a rămas surprins să vadă că şi în România există locuri comparabile cu ţări în care mersul pe bicicletă este adoptat de decenii şi încurajat de autorităţi.
„Eram în vizită la Şcoala Gimnazială din Semlac şi am fost deosebit de impresionat să văd atât de multe biciclete înghesuite în faţa şcolii, aşa cum putem vedea în Olanda, Finlanda sau Norvegia. În România se mai vedeau astfel de imagini pe vremea comunismului, în faţa marilor întreprinderi de stat. Aceşti copii din Semlac ne arată că pot să meargă la şcoală şi fără maşina părinţilor şi că le place, sunt un exemplu pe care sper să îl vedem în tot mai multe şcoli din ţară”, a spus Cristian Stoica, profesor la Şcoala Profesională „Astra” Arad.
Scoala din comuna Semlac, jud. Arad – sursa foto: https://www.facebook.com/cristian.stoica.161
Primarul din Semlac, Letiţia Stoian, a declarat joi, pentru AGERPRES, că jumătate dintre cei 370 de elevi ai şcolii merg la şcoală cu bicicleta, iar rastelurile cu 150 de locuri instalate au devenit insuficiente.
„Noi i-am încurajat foarte mult pe părinţi să renunţe la maşini, mai ales că am realizat, în urmă cu trei ani, o pistă de biciclete de 2,8 kilometri, pe fonduri europene. Ne bucurăm că pista chiar este folosită, banii nu au fost cheltuiţi degeaba. Acum mai facem o pistă, de trei kilometri, cu fonduri de la AFM, proiect de patru milioane de lei. Mersul pe bicicletă este foarte sănătos pentru copii, acest exerciţiu fizic pe care îl fac dimineaţa când vin la şcoală îi ajută să fie într-o formă mai bună. Să ştiţi că şi adulţii din comună circulă acum mai mult cu bicicleta, maşinile sunt a doua opţiune„, a spus Letiţia Stoian.
Piste pentru biciclete care leagă sate
Mai multe primării din judeţul Arad au în derulare proiecte de construire de piste pentru biciclete în interiorul localităţilor sau care leagă sate, iar valoarea acestora este de zeci de milioane de lei, majoritatea finanţărilor fiind prin PNRR. Printre administraţiile care construiesc piste se numără Seleuş, Vinga, Vladimirescu, Felnac, Sintea Mare, Şimand, Zădăreni, Fântânele, Păuliş, Brazii şi Macea, mai scrie Agerpres.
- Cel mai mare proiect este al Primăriei Seleuş, cu o valoare de 11,5 milioane de lei, aici urmând să fie amenajată o pistă de biciclete cu o lungime de 33 de kilometri. Pista va lega reşedinţa de comună de satele aparţinătoare Iermata şi Moroda.
De asemenea, Consiliului Judeţean Arad va construi, în parteneriat cu judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Hunedoara, piste ce vor lega regiunea de vest a ţării. Proiectul se numeşte „Cu bicicleta prin Vest – traseu cicloturistic” şi este în proceduri de licitare a realizării studiului de fezabilitate. Finanţarea ar urma să fie asigurată tot prin PNRR şi se ridică la peste 700 de milioane de lei. Lungimea totală a traseelor ar urma să fie de 1.729 de kilometri în cele patru judeţe. În Arad, proiectul prevede două trasee de cicloturism: Secusigiu – Felnac – Zădăreni – Arad – Pecica – Semlac – Şeitin – Nădlac şi Arad – Săvârşin, potrivit AGERPRES.
(EXPLICATIE FOTO MAIN: Scoala din comuna Semlac, jud. Arad – sursa foto: Cristian Stoica / Facebook)
NOTA EDITORULUI: NewsEnergy.ro a demarat un proiect editorial dedicat tranziției verzi în mediul rural. Ne-am propus să identificăm, alături de experți în domeniu, câteva direcții necesare ca, în procesul de transformare a economiei pentru atingerea obiectivului net-zero, jumătatea rurală a României să nu fie lăsată în urmă. Seria de articole se va regăsi în secțiunea dedicată: Tranziția Rurală.
DIN ACEEAȘI SERIE:
Tranziția rurală. Cum unim cele două Românii, cea urbană și cea de la sate, pe drumul spre net-zero?
INTERVIU // Daniel Buda, europarlamentar: Ce oportunități aduce tranziția verde pentru mediul rural
INTERVIU VIDEO // Nicolae Ștefănuță, europarlamentar: Oportunitățile tranziției verzi pentru România
