Compania românească Transgaz a devenit membru al European Hydrogen Backbone (EHB), inițiativă ce a ajuns acum la un grup de 31 de companii europene de infrastructură a gazelor din 29 de țări europene, care lucrează împreună pentru a planifica o infrastructură paneuropeană dedicată transportului hidrogenului.
„Toți membrii sunt uniți printr-o viziune comună a unei Europe neutre din punct de vedere climatic, asigurată de o piață prosperă a hidrogenului regenerabil și cu emisii scăzute de carbon”, a anunțat EHB, pe 8 aprilie.
Companiile participante sunt Amber Grid, Bulgartransgaz, Conexus Baltic Grid, Creos, DESFA, Elering, Enagás, Energinet, Eustream, FGSZ, Fluxswiss, Fluxys, Gas Connect Austria, Gasgrid Finland, Gassco, Gasunie, GAZ-SYSTEM, Gas Networks Ireland, GRTgaz , National Grid, NET4GAS, OGE, ONTRAS, Plinacro, Plinovodi, REN, Snam, Swedegas, TAG, Teréga si Transgaz.
Viziunea European Hydrogen Backbone
- O infrastructură europeană a hidrogenului este necesară pentru ca Europa să-și atingă obiectivul climatic și energetic. Hidrogenul verde și cel albastru sunt din ce în ce mai văzute ca părți importante ale soluției, alături de electrificare.
Raportul EHB, publicat în iulie 2020, a demonstrat că acest lucru poate fi atins în primul rând pe baza infrastructurii de gaz reutilizate, combinată cu investiții țintite în noi conducte de hidrogen și stații de comprimare dedicate.
Acest lucru permite transportul dedicat al hidrogenului pe distanțe lungi la un cost accesibil. Infrastructura dedicată hidrogenului ce va fi dezvoltată va duce la o infrastructură interconectată, care se va extinde în toate părțile Europei în jurul anului 2040. Această infrastructură va permite importurile de hidrogen și din afara Europei, arată EHB (sursa, AICI).
REPowerEU: Mai mult hidrogen pentru securitatea energetică a UE
Se preconizează că această coloană vertebrală va fi formată din circa 60% conducte de gaz natural reutilizate și 40% conducte noi, în 2040.
„În urma invaziei ruse a Ucrainei, sarcina țărilor europene este să obțină o mai mare independență energetică. Acest lucru a condus la un impuls mai mare de a accelera și extinde adoptarea surselor de energie decarbonate, așa cum se subliniază în declarația REPowerEU, un plan de eliminare treptată a dependenței Europei față de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030 și de creștere a rezistenței sistemului energetic la nivelul UE. Printre alte măsuri, REPowerEU introduce o actualizare a viziunii sale pentru o ambiție dedicată transportului hidrogenului de a atinge încă 15 milioane de tone (Mt) de hidrogen regenerabil pe lângă cele 5,6 Mt prevăzute în Fit for 55, depășind obiectivele privind strategiei pentru hidrogen a UE. Atingerea acestor obiective va necesita o accelerare rapidă a dezvoltării unei infrastructuri integrate de gaz și hidrogen în întreaga Europă. În lumina acestor evenimente, EHB și-a accelerat programul din 2035 până în 2030, cu scopul de a îndeplini obiectivele REPowerEU. Grupul propune o rețea de hidrogen de circa 53.000 km până în 2040, cu o creștere suplimentară așteptată după 2040”, arată EHB, într-o comunicare recentă (detalii, AICI).
România – parteneriat strategic pentru dezvoltarea unei rețele regionale de hidrogen
Totodată, pe data de 7 aprilie, Transgaz a semnat la Budapesta un memorandum comun de înțelegere cu alți trei operatori ai sistemului de transport al gazelor naturale din Europa Centrală și de Est: GAZ-SYSTEM din Polonia, Eustream din Slovacia și FGSZ din Ungaria, a anunțat Transgaz, într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
Acest parteneriat strategic „pentru a explora posibilitățile de decarbonare a operațiunilor, de a transporta gaze verzi și de a cerceta posibilitățile pentru transmiterea CO2 sau a hidrogenului” vine ca o „recunoaștere a tranziției la energia verde și a obiectivelor Uniunii Europene de reducere a emisiilor”.
„Pe baza inițiativei OTS gaze naturale din România, Transgaz, cooperarea dintre cele patru părți, maghiară, slovacă, poloneză și română, își propune să inițieze activități comune în mai multe domenii. În primul rând, vizează împărtășirea celor mai bune practici în domeniul transportului de hidrogen și CO2, al decarbonării operațiunilor și al producției de hidrogen; în al doilea rând, identificarea piețelor și aplicațiilor hidrogenului în diverse industrii; și, în final, elaborarea unui cadru de reglementare relevant”, a explicat Transgaz (sursa, AICI).
STUDIU: Hidrogen și gaze naturale în România
În același context, trebuie menționat că Asociația Energia Inteligentă (AEI) împreună cu Asociația pentru Energia Hidrogenului din România au lansat, pe 29 martie, lucrarea ”Hidrogen și Gaze Naturale în România”, apărută la Editura Didactică și Pedagogică, avându-i ca autori pe Dumitru Chisăliță și Ioan Iordache.
„Lucrarea tratează modul în care sistemul energetic al României și, implicit, sectorul gazelor naturale, poate să fie transformat și cum utilizarea hidrogenului ar putea deschide un nou capitol al tranziției energetice, deoarece proprietățile sale unice îi permit utilizarea pentru stocarea și distribuția energiei, fără emisii de dioxid de carbon, prin toate formele de întrebuințare. Volumul se încheie cu patru scenarii privind dezvoltarea infrastructurii de transport al hidrogenului prin conducte în România și cu câteva pagini pline de sugestii pentru decidenții din mediul privat și mai ales din mediul public”, explică AEI.
SURSA GRAFIC: gasforclimate2050.eu
NOTĂ: Articolul a fost actualizat cu planurile EHB privind dezvoltarea infrastructurii pentru 2040.
ARTICOLE SIMILARE:
Prima reuniune a Platformei energetice a UE pentru aprovizionarea cu gaz, GNL și hidrogen
SPECIAL: Tranziția energetică și noile provocări de securitate sau stabilitate – BETD 2022
Studiu EPG: Dobrogea trebuie să devină o „vale” pentru hidrogen curat
