Toate deciziile legislative luate în ultimii ani de Guvern și Parlament privind piața de energie se răsfrâng puternic acum asupra consumatorilor. Nota de plată este uriașă, mai ales pentru o țară săracă precum România: am ajuns să plătim un preț al gazelor dublu față de cel de la bursa din Viena, iar pe bursa de energie prețurile au ajuns la un nivel record, mai mult decât dublu faţă de țări din regiune precum Ungaria, Cehia sau Slovacia.
Preţul energiei electrice pe piaţa bursieră spot, cu livrare joi, a atins ieri maximul istoric de 750 de lei pe MWh pe anumite intervale orare, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM. Precedentul record fusese de 680 de lei pe MWh, atins pe 1 februarie 2017, în mijlocul unei perioade extrem de geroase, cu consum uriaş de energie la nivelul întregii ţări. Preţul mediu al energiei cu livrare joi este de 578 de lei pe MWh, de asemenea unul record pentru media preţurilor pe o zi.
În regiune, România este departe cea mai scumpă piaţă (122 de euro pe MWh), faţă de 53 de euro pe MWh în Ungaria şi 46 de euro în Slovacia şi Cehia.
Explicația, pe scurt, este simplă: din cauza lipsei severe a investițiilor în modernizarea termocentralelor, dar și în unități noi, România a devenit anul acesta importator net de electricitate, pentru prima dată cel puțin în ultimii 15 ani. Căderea de ieri a unui reactor de la Cernavodă a fost ca un fitil, care a aprins și mai mult piața. Iar pe un fond de lipsă de energie, traderii câștigători nu întârzie să apară.
Decont uriaș pentru OUG 114/2018
Totodată, preţul gazelor româneşti tranzacţionate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a ajuns în luna august la 106,8 lei/ MWh, în timp ce gazele tranzacţionate la Viena s-au ieftinit până la 56,2 de lei pe MWh, potrivit datelor postate de operatorul bursier BRM şi analizate de Agerpres.
- De la începutul anului, odată cu intrarea în vigoare a OUG 114/2018, preţul gazelor autohtone a fost în creştere, în timp ce indicele de la bursa din Viena (CEGH Front Month Index) a scăzut constant.
Astfel, prețul gazelor pe bursa românească a urcat de la 92 lei/MWh în luna ianuarie, când este cea mai mare cerere și, implicit, cel mai scump gaz, la 106,8 lei/MWh în luna august, deci o creștere de 16% în doar o jumătate de an.
În acelaşi timp, gazele tranzacţionate la Viena au început anul la 122 de lei pe MWh şi au scăzut la 56 de lei în august.
Cine sunt vinovații
Premierul Viorica Dancilă – sursa foto: gov.ro
Cum s-a ajuns aici? De la producătorii de energie la cei de gaze naturale, toți acuză distorsiunile grave pe care le-a creat în piață OUG 114, aprobată de premierul Viorica Dăncilă.
Să ne reamintim cine a stat în spatele acestei ordonanțe, considerate toxice de mai toți actorii din piață:
- fostul lider PSD Liviu Dragnea, în prezent aflat la închisoare pentru corupție
- ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici
-
Darius Vâlcov – sursa: Facebook
Darius Vâlcov, strategul PSD pe fiscalitate, condamnat în februarie 2018, prin sentință nedefinitivă, la opt ani de închisoare, fiind acuzat de către DNA de trafic de influență și spălare de bani (CITEȘTE ȘI: Urmează noi scumpiri la energie. Vâlcov a primit ordin de la Dragnea să mărească taxele: „Coruptule, unde ești?”)
De asemenea, pentru partea de energie din OUG 114, au mai contribuit, potrivit informațiilor NewsEnergy:
Dumitru Chiriță
– Dumitru Chiriță, fost sindicalist, fost vicepreședinte al comisiei de Industrii din Camera Deputaților, în prezent președinte al ANRE (CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV: Conducerea ANRE se plimbă la Abu Dhabi pe banii consumatorilor de energie)
– Florin Radu Ciocănelea, fost angajat al GSP-ului deținut de Gabriel Comănescu (un om de afaceri apropiat de ruși) și în prezent consilier în cancelaria premierului (CITEȘTE ȘI: Umbra lui Putin la Palatul Victoria)
Iulian Iancu – sursa: Facebook (pagina personala)
– Iulian Iancu, considerat a fi cel mai bun specialist pe energie din PSD.
Cum s-a rostogolit OUG 114: obligând producătorii să vândă cantități și prețuri reglementate, volumele disponibile pentru tranzacționare pe piața liberă au scăzut, ceea ce a pus presiune pe preț.
Apoi, mai există creșterea fiscalității asupra producătorilor de gaze și energie, determinată tot prin OUG 114, dar și alte măsuri aprobate de Parlament – cel mai important organism pentru legislația din sectorul energetic fiind Comisia de Industrii din Camera Deputaților. Iar banii mai mulți colectați la buget din taxele mărite se strâng tot din prețurile plătite de consumatori.
De asemenea, lipsa gravă a investițiilor din ultimele două decenii atât în sectorul energetic, cât și în cel de gaze își arată acum efectele. Pe o piață de oligopol, cei trei mari producători de energie de stat – Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia – au profitat la maximum de creșterea prețurilor de pe bursă, însă profiturile în creștere cu 2 cifre au fost confiscate la bugetul de stat, mereu flămând. Mai mult, printr-o ordonanță aprobată la începutul lui 2017 (OUG 29/2017), și banii din rezervele destinate investițiilor au fost confiscați în bună parte, ceea ce amplifică problemele companiilor de stat, conduse adesea de management politic, obedient și lipsit de viziune.
Fără modernizarea la timp a echipamentelor poluante, CE Oltenia a ajuns să plătească circa 1,6 miliarde de lei anual doar pentru certificatele de emisii, factură inclusă în prețul energiei la care și ceilalți doi mari producători se aliniază.
Ce e mai greu urmează
Nici Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, nu a investit în dezvoltarea infrastructurii de depozitare, pentru creșterea capacității de extracție, ca să trecem fără emoții iarna. În plus, nici depozitele de gaze nu sunt pline la întreaga capacitate, deși rușii ar putea întrerupe livrările la iarnă.
Transgaz, altă companie de stat, nu a dezvoltat la timp rețeaua de interconectare cu vecinii. În aceste condiții, după un an zbuciumat pe piața de energie, ne așteaptă o iarnă și mai complicată. Poate cea mai grea de până acum. Iar nota de plată va fi suportată tot de către consumatori.
ARTICOLE SIMILARE:
Stoica, BRM: OUG 114/20118 a dus la scumpirea masivă a gazelor din producția internă
România, la un pas de Curtea de Justiție a UE, din cauza restricțiilor de pe piața gazelor
