Înconjurată de state cu o politică tot mai prietenoasă cu regimul de la Kremlin, cu o Rusie extrem de ostilă în Ucraina și întărită militar în Marea Neagră, România are bătălii tot mai grele de dus cu puterea de la Răsărit. Rusia are tot interesul să își consolideze poziția în România, un stat cu o importanță strategică pentru NATO și pentru SUA. Iar unul dintre sectoarele cu miză uriașă pentru jocurile Rusiei este cel energetic.

  • Sectorul energetic este unul în care s-au concentrat predominant interesele Rusiei în România, alături de cel metalurgic. De la importurile de cărbune, la rafinarea și distribuția carburanților, vânzările de gaze și, de câțiva ani, explorarea din Marea Neagră, rușii au avut grijă să își extindă prezența și influența în toate zonele importante.
Alexey Miller, CEO Gazprom, si Vladimir Putin, presedintele Rusiei - sursa foto: Gazprom

Alexey Miller, CEO Gazprom, și Vladimir Putin, președintele Rusiei – sursa foto: Gazprom

În plus, se pare că un lobby puternic a împiedicat până acum deschiderea pieței interne de gaze, conservându-se în acest fel puterea celor câtorva jucători care domină piața, dar și afacerile cu gaze rusești. Gazprom a beneficiat direct de amânarea repetată a liberalizării pieței gazelor.

Iohannis: Securitatea energetică ţine de securitatea naţională

Energia este şi sensibilă şi importantă. Securitatea energetică ţine de securitatea naţională”, a declarat recent președintele Klaus Iohannis, într-o discuție cu jurnaliștii, înainte de vizita sa în SUA de pe 20 august, unde a discutat cu președintele SUA, Donald Trump.

 „Cele două ţări ale noastre vor continua să lucreze împreună pentru a face faţă provocărilor comune de securitate şi pentru a îmbunătăţi şi mai mult parteneriatul nostru economic şi energetic, a transmis ulterior Casa Albă într-un comunicat.

Intalnire Donald Trump - Klaus Iohannis, Casa Alba, 20 august 2019 - sursa: presidency.ro

Întâlnire Donald Trump – Klaus Iohannis, Casa Albă, 20 august 2019 – sursa: presidency.ro

Unul dintre domeniile-cheie de cooperare SUA-România va fi cel al gazelor naturale, a mai anunțat Casa Albă.

Propunerea controversată a premierului

Iulian Iancu - sursa: Facebook (pagina personala)

Iulian Iancu – sursa: Facebook (pagina personală)

La trei zile după vizita extrem de importantă a lui Iohannis în SUA, în care s-a anunțat consolidarea parteneriatului în sectorul energetic între cele două țări, premierul Viorica Dăncilă i-a transmis președintelui o propunere controversată: numirea lui Iulian Iancu, considerat cel mai bun specialist în energie al PSD, în funcția de vicepremier pe probleme economice.

Klaus Iohannis a respins însă, ieri, numirea lui Iancu, motivând că pune în pericol proiecte strategice ale României.

Există decizii asumate, în numele statului român, în baza parteneriatului strategic cu statele occidentale, pe care nu vreau să le periclitez cu numiri precum cea vehiculată de PSD. România are un drum european, un drum prin care își consolidează statul de drept și valorile democratice, și nu pot accepta propuneri contrare acestei direcții”, a explicat președintele Klaus Iohannis.

Acuzațiile sunt cu atât mai grave cu cât Iulian Iancu deține în prezent funcția de președinte al Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, din care a avut un rol extrem de greu în elaborarea legislației pentru sectorul energetic.

Până la publicarea acestei știri, Iulian Iancu nu a putut fi contactat telefonic pentru un punct de vedere.

Respins de președinte, apărat de Sputnik

Agenția de presă rusă Sputnik critică însă decizia lui Iohannis: „Poate cea mai importantă <<explicație>> este cea legată de resurse, domeniu care urma să fie coordonat de Iulian Iancu, (….) unul dintre cei mai buni specialiști în domeniul petrol-gaze-energie”.

Totodată, publicația rusă se întreabă „la ce se referă Iohannis când spune că un vechi deputat care s-a luptat pentru resursele României pune în pericol <<decizii asumate, în numele statului român, în baza parteneriatului strategic cu statele occidentale>>?!”

Propunerea lui Iulian Iancu pe postul de vicepremier a ridicat numeroase semne de întrebare, în condițiile în care a fost suspectat că favorizează interesele rusești în România. De altfel, el a apărut în niște stenograme Wikileaks descris ca „omul Gazprom” chiar de un coleg de partid. De la publicarea stenogramei, Iancu a tot încercat să înlăture această etichetă și chiar l-a dat în judecată pe liberalul Ludovic Orban, care l-a acuzat că e omul rușilor.

Susținător al proiectelor rusești în România

TurkStream - sursa Gazprom

TurkStream – sursa: Gazprom

Pe de altă parte, de când e pe scena publică, Iancu a militat foarte mult pentru implicarea României în proiecte și parteneriate rusești, precum South Stream – gazoductul care concura proiectul european Nabucco și care a fost construit până la urmă sub numele de TurkStream – sau construirea împreună cu Gazprom a unui depozit de gaze la Mărgineni (Neamț) de până la 2 miliarde metri cubi. Asta în ciuda faptului că depozitele de gaze sunt o facilitate strategică pentru securitatea energetică. În Ungaria, de pildă, rușii au investit masiv în capacități de stocare.

Ana Otilia Nuțu, expert în politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum, a enumerat câteva motive pentru care președintele Klaus Iohannis trebuia să îi respingă candidatura:

este responsabil de Legea offshore, așa cum arată ea, de amenință toți investitorii cu plecarea

s-a opus din răsputeri transpunerii Directivelor europene în energie, în special liberalizării pieței de gaze naturale

ar fi fost opțiunea preferată pe post de ministru al economiei pentru „băiatul deștept” al gazelor, dl Niculae de la Interagro. Citiți opinia completă AICI.

Efectele nocive ale OUG 114

  • În culise se aude că Iulian Iancu a stat și în spatele OUG 114/2018, considerată cea mai toxică măsură pentru sectorul energetic din ultimii ani. Adoptată intempestiv de guvernul Dăncilă, între Crăciun și Revelion, ea conține prevederi care au bulversat enorm piața gazelor, dar și producătorii de energie.

Sub pretextul protejării populației, guvernul a plafonat prețul gazelor timp de trei ani la nivelul de 68 lei/MWh, dar de acest preț urmau să beneficieze și combinatele lui Ioan Niculae, om de afaceri deja acuzat de DNA pentru că a primit gaze ieftine de la producătorul de stat Romgaz. Până la urmă Ioan Niculae a fost scos din schemă, însă blocarea prețului tot a creat un tsunami pe piață, majorând semnificativ prețul gazelor din producția internă pe bursă. Acestea au devenit mai scumpe decât importurile, astfel că businessul traderilor cu gaze rusești în România a înflorit în acest an.

Ultima redută: Marea Neagră

Sursa: OMV Petrom

Platformă petrolieră offshore a Petrom – sursa: OMV Petrom

În plus, investițiile în producția de gaze din Marea Neagră, cel mai important proiect al României care vizează sectorul energetic, au fost blocate. Americanii de la ExxonMobil au anunțat chiar că abandonează proiectul de exploatare a zăcământului Neptun Deep, deși resursele identificate acolo ne-ar fi asigurat independența energetică cel puțin 15 ani.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât se anunță o iarnă extrem de grea, în care Rusia poate închide robinetul prin Ucraina, scenariu pentru care România nu este pregătită, neavând suficiente capacități de înmagazinare a gazelor, care să îi permită asigurarea fără emoții a consumului intern. În plus, deși se știe de mult că oprirea gazelor rusești este iminentă, din cauza expirării contractului de tranzit dintre Rusia și Ucraina în decembrie 2019, Guvernul nu a pregătit un plan cu soluții de backup.

Cine a stat în spatele OUG 114/2018

Iulian Iancu nu a fost singurul care a gândit OUG 114, ci în „careu” cu alte trei personaje controversate:

  • Darius Vâlcov, un apropiat al rușilor de la Alro Slatina și fost consilier al lui Liviu Dragnea, fost lider al PSD condamnat recent pentru corupție;
  • Dumitru Chiriță, fost sindicalist, fost vice-președinte al comisiei conduse de Iulian Iancu, în prezent președinte al ANRE, o altă instituție-cheie de reglementare în sectorul energetic (și destinatara taxei de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie impuse prin OUG 114);
  • Florin Radu Ciocănelea, în prezent consilier în cancelaria premierului.

Consilierii premierului

Premierul Viorica Dancilă - sursa foto: gov.ro

Premierul Viorica Dancilă – sursa foto: gov.ro

Acesta din urmă a venit la Palatul Victoria direct de la Grup Servicii Petroliere, compania lui Gabriel Comănescu, un apropiat al rușilor și care a avut contracte de sute de milioane de euro cu companii de stat din Rusia în forajul marin. 

Ciocănelea a mai lucrat și pentru fostul lider sindical Liviu Luca, aflat acum în închisoare pentru nereguli financiare la Petromservice. În plus, el a lucrat ani de zile la Petrom, ocupându-se de relațiile și comerțul exterior încă din anii ‘90, iar în perioada în care s-a negociat preluarea Petrom de către OMV, în timpul guvernării Năstase, Ciocănelea ar fi fost una dintre persoanele de încredere ale șefului guvernului de la acea oră, scrie într-o analiză publicată recent de Radio Europa Liberă România.

„Dăncilă se bazează pe aportul de expertiză al lui Ciocănelea în perspectiva exploatării gazelor și petrolului offshore din Marea Neagră, unde fostul său patron, Comănescu, este jucător”, notează sursa citată.

Ciocănelea nu este însă singurul personaj care ridică semne de întrebare. Din cancelaria prim-ministrului fac parte „un promotor al relațiilor strânse cu China, un general ajuns în Guvern direct de la Direcția de informații a MapN, un responsabil cu import-exportul la Petrom încă din anii 90, cu stagii la Petromservice-ul lui S.O. Vântu și GSP, companie cu contracte de stat în Rusia, printre altele, un misterios om de afaceri, care a lăsat sportul pentru afaceri cu Rusia via SUA. Aceștia sunt oamenii care îi pun pe masă Vioricăi Dăncilă sfaturile și deciziile”, a mai scris Radio Europa Liberă România (citiți analiza integrală: Bărbații din spatele schimbării la față a Vioricăi Dăncilă).

De altfel, și Iulian Iancu a fost implicat în privatizarea Petrom, considerată una dintre cele mai păguboase pentru statul român, prin condițiile din contractul de privatizare, care au dus la un preț mai mic și subevaluarea rezervelor. Iancu a fost secretat de stat la Ministerul Economiei atunci când acest minister a privatizat Petrom și a desemnat câștigător grupul austriac OMV, un partener strategic al Gazprom.

UPDATE: Deputatul Iulian Iancu scrie, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că toate legile pe care le-a coordonat, și în mod special cele referitoare la gazele naturale, „s-au desfășurat având în vedere interesul României și doar al României”. El mai afirmă că nu are legătură cu interesele Gazprom: „Am convingerea că atacurile la adresa mea vin chiar din direcția și în beneficiul Gazprom și al propagandei ruse, care vrea cu orice preț ca România să își mărească dependența de gazul rusesc, acțiunile mele împiedicând sistematic acest lucru”. Citiți postarea integrală AICI.

ARTICOLE SIMILARE:

Stoica, BRM: OUG 114/20118 a dus la scumpirea masivă a gazelor din producția internă

ALARMĂ: Autoritățile recunosc, în sfârșit, că rușii ar putea întrerupe livrările la iarnă și nu vom avea destule gaze

Guvernul plafonează prețul gazelor doar pentru populație și CET-uri. Ioan Niculae, scos din schemă

ANALIZĂ. Catastrofă pe piața gazelor: factura importurilor rusești, mai mare cu peste 70%; americanii, alungați din M. Neagră; BRUA, întârziată 

România, la un pas de Curtea de Justiție a UE, din cauza restricțiilor de pe piața gazelor

Comisia Europeană: OUG 114/2018 încalcă legislația UE și nu protejează consumatorii casnici

SPECIAL. OUG 114, „minge la fileu” pentru ruși. Facturile pentru gazele din import au explodat