România se află în fața unui al doilea val de investiții în energie regenerabilă, cu o capacitate anticipată de 6,9 GW în unități noi de producere din surse regenerabile până în 2030, pentru a tinge ținta de 30,7% ca pondere a energiei verzi în mixul energetic, asumată prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC). Cât de pregătită este rețeaua să integreze această capacitate nouă? Rețeaua din Dobrogea este deja solicitată la maximum, dat fiind că, la primul val, această zonă a atras o capacitate totală de 2.475 MW doar în eolian.
„Ne preocupă foarte mult întărirea rețelei în zona Dobrogea, care este critică pentru noi, unde există posibilitatea unor congestii”, a declarat Adrian Goicea, președinte al Consiliului de Supraveghere Transelectrica, la evenimentul de lansare a Codului pentru bune practici pentru energia regenerabilă în România, realizat de RWEA.
Acesta a prezentat și situația la zi a capacităților de conectare fără a fi necesare lucrări de întărire a rețelei:
- În zona de sud-est a sistemului, Dobrogea – nu mai pot fi cuplate unități noi de producție fără întărirea rețelei, atât de distribuție, cât și de transport;
- În zona de sud-vest, se pot conecta cam 1.000 MW, dar cu o condiție: să vedem ce se întâmplă cu CE Oltenia;
- Pentru zona de nord-est (secțiunea 5), se pot racorda 650 MW, dar sunt deja emise avize tehnice de racordare pentru 650 MW;
- În zona de nord (secțiunea 4) – cam 1.500 MW, aici esită capacitate, deoarece este puternic deficitară în producție;
- În zona Banat, nu se pot racorda unități de producție până la trecerea la 400 kV a axului de 220 kV care leagă Porțile de Fier – Reșița și Arad;
- În zona Arad-Mintia, se mai pot racorda 1.000 MW, cu condiția ca CET Mintia să nu funcționeze la întreaga capacitate;
- În zona Sibiu-Brașov se pot racorda aproximativ 1.000 MW în unități noi de producție;
- În zona Pitești-Târgoviște-Ploiești – între 200 și 300 MW;
- În zona București – Giurgiu – Alexandria – de la 500 la 1.000 MW, având în vedere că există un deficit de putere, dar în același timp trebuie să ținem cont că această zonă este și puternic solicitată de zona Dobrogea, care trece pe aici în drumul spre București.
„Aceasta este situația la ora actuală. Investițiile noi aduc întăriri în toate zonele menționate, dar ele sunt condiționate de desfășurarea lor în timp. Cele mai recente vor fi în 2022 – 2023, altele care se vor termina cam în 2025-2027. În perioada aceasta nici eolienele nu pot fi construite foarte rapid, deci se poate merge în proiectarea lor, în rezervarea de capacități”, a mai declarat Adrian Goicea.
Reprezentantul Transelectrica (TEL) a menționat, totodată, că operatorul sistemului de transport al electricității are „un proiect asupra căruia se face un studiu în prezent, pentru un cablu subteran de curent continuu de la țărmul mării, de undeva din zona unde se va începe construcția de centrale offshore și până în București, în principiu, care să degreveze capacitățile care sunt deja ocupate în Dobrogea”.
„De asemenea, se studiază și posibilitatea stimulării investitorilor de a atașa la parcurile eoliene capacități de stocare, fie sub formă de baterii litiu-ion sau prin producerea de hidrogen la fața locului, dar asta depinde de evoluția prețurilor și costul tehnologiilor care vor fi încadrate în planurile de afaceri ale fiecăruia. În privința bateriilor litiu-ion, există deja o unitate de producție însemnată în țară la noi și produce baterii de foarte bună calitate – se exportă în germania la Porsche, la BMW – și ei au venit spre noi cu propunerea să facem un test cu o unitate de un MW plasată într-o stație a TEL pentru echilibrare”, a spus Goicea.
Într-un interviu publicat în Codul de bune practici, reprezentantul Transelectrica a spus că rețeaua poate să integreze o capacitate nouă de 6 GW în energie regenerabilă până în 2030:
„Răspunsul este da, însă cu câteva condiții, cea mai importantă fiind ca dezvoltatorii să amplaseze proiecte și în alte zone ale țării, cu potențial în acest sens, în afara Dobrogei. (…) Rețeaua are anumite limite, atât în orizonturi de timp, cât și în zone. Trebuie să nu uităm aspecte esențiale pentru România, și anume nivelul consumului și posibilitățile tehnice de preluare a energiilor noi. Trebuie găsit un echilibru între solicitările de racordare la rețea și funcționarea în siguranță a sistemului, altfel vom suferi cu toții, inclusiv investitorii care pot avea pierderi de energie”.
Zoltan Nagy-Bege, ANRE, către investitorii în regenerabile: „Luați în considerare serios stocarea!”
Parc regenerabile (sursa: Pixabay)
Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte ANRE, a recomandat investitorilor în unități noi de producere a energiei din surse regenerabile să ia în calcul investiții adiacente în capacități de stocare:
„Ca un sfat pentru investitorii potențiali: luați în considerare serios pentru noi investiții și stocarea. În mod evident, aceasta înseamnă cheltuieli suplimentare, dar cred că probabil aceasta este cea mai probabilă soluție pentru integrarea în sistem a noilor capacități regenerabile”, a afirmat reprezentantul ANRE, în cadrul aceluiași eveniment organizat de RWEA.
El a mai explicat că, din 2019, România a devenit importator net de electricitate, în principal din cauza creșterii costurilor de producție a energiei din combustibili fosili.
„În general, avem suficientă capacitate să ne acoperim consumul de electricitate, care este destul de mic, dar dat fiind că electricitatea din import este mai ieftină decât cea din surse fosile, este absolut normal ca acest fenomen (importul – n.r.) să se întâmple. Este o problemă care ne preocupă, pe autorități, opinia publică, media, TSO. Deci cum putem rezolva problema? Răspunsul e simplu: investind. Cel puțin din perspectiva PNIESC și a Green Deal, trebuie să investim masiv în capacități de energie curată, regenerabilele având rolul major”, a declarat vicepreședintele ANRE.
Investiții preconizate de peste 22 miliarde de euro pentru capacități de energie verde
Asociația Româna pentru Energie Eoliană (RWEA) a lansat, joi, 27 mai, primul Cod de Bune Practici adresat companiilor producătoare de energie verde, lanțului de valoare asociat, precum si autorităților publice. Scopul Codului de Bune Practici este să ghideze investitorii în procesul de instalare a parcurilor eoliene și solare din România, de la autorizații și relația cu comunitatea până la conectare la rețea și retehnologizare, și să încurajeze dezvoltarea industriilor conexe, pentru a atrage noi jucători în lanțul național de producție și servicii.
“Cu peste 3.000 MW instalați, energia eoliană a devenit una dintre sursele majore de energie din țară și anul trecut a reprezentat aproape 14% din energia totală produsă în România. Au rămas, însă, multe de făcut. În 2021 mai multe companii au anunțat o serie de proiecte noi, care se axează pe surse regenerabile”, a declarat Carlo Pignoloni, președintele RWEA.
Codul de bune practici cuprinde și o hartă a capacităților instalate în România în „primul val”:
Harta capacitatilor actuale instalate de productie a energiei din surse regenerabile – sursa: RWEA
Planul național publicat de Ministerul Energiei angajează România la instalarea unei capacități de 6,9 GW de energie verde până în 2030, în plus față de cei 4,5 GW deja instalați. Potrivit planului, investițiile totale necesare pentru acest proces de transformare se ridică la mai mult de 22 miliarde de euro (incluzând investițiile în domenii conexe precum rețeaua de transport), un ordin amplu care transformă investițiile în energie curată într-un pilon al dezvoltării economice și al strategiei industriale.
- Puteți urmări întreaga dezbatere de joi, cu prilejul lansării Codului de bune practici, AICI.
NOTĂ: Articol actualizat cu declarații ale reprezentantului Transelectrica.
ARTICOLE SIMILARE:
Raport IEA: Către un sector energetic global cu emisii net-zero până în 2050. Cifre-cheie
