Comisia Europeană: Zonele rurale sunt actori activi în tranziția ecologică și digitală a UE

Zonele rurale sunt actori activi în tranziția ecologică și digitală a UE și joacă un rol-cheie în atingerea Pactului Verde al Uniunii Europene, afirmă oficiali ai Comisiei Europene. În același timp, lansarea de noi tehnologii în zonele rurale va fi indispensabilă pentru a face din Deceniul Digital al Europei o realitate. În iunie 2021, Comisia Europeană a stabilit o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE până în 2040. Direcțiile de investiții sunt numeroase, de la surse regenerabile de energie, digitalizare, mobilitate curată, sate inteligente, inovație, eficiență energetică, până la reducerea sărăciei energetice și adaptarea la schimbările climatice. Citiți, mai departe, informațiile oferite de oficiali ai Comisiei Europene la întrebările comune adresate de NewsEnergy și Energy Magazine.

             1. În contextul tranziției verzi și digitale, cât de importantă este dezvoltarea zonelor rurale pe agenda UE și de ce?

Zonele rurale sunt actori activi în tranziția ecologică și digitală a UE. Zonele rurale reprezintă o parte esențială a identității și potențialului economic al Europei și ar trebui să se acorde sprijin pentru a se asigura că acestea sunt conservate.

Noile orientări politice prezentate pentru următorul mandat al Comisiei 2024-2029 iau în considerare abordarea disparităților regionale și sociale pentru toți cetățenii (inclusiv comunitățile rurale) pentru a se asigura că aceștia au dreptul efectiv de a rămâne în locul pe care îl numesc acasă.

Prin producția durabilă de alimente, conservarea biodiversității și lupta împotriva schimbărilor climatice, zonele rurale joacă un rol-cheie în atingerea Pactului Verde al Uniunii Europene, a obiectivelor Farm to Fork și de biodiversitate.

În același timp, lansarea de noi tehnologii în zonele rurale va fi indispensabilă pentru a face din Deceniul Digital al Europei o realitate.

Sprijinul politicii de coeziune pentru zonele rurale

Politica de Coeziune, principala politică de investiții a UE, oferă un sprijin substanțial zonelor rurale, ca parte a misiunii sale centrale de a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale în regiunile Europei. Politica de coeziune sprijină în principal regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile în tranziție, pentru a le ajuta să „ajungă din urmă” media UE. Aceste regiuni sunt adesea caracterizate de o densitate mai mică a populației, clasificate ca orașe și orașe mai mici și sunt adesea considerate mai rurale decât regiunile mai dezvoltate.

Aceasta înseamnă că de Politica de Coeziune din România și din întreaga UE beneficiază adesea zonele rurale. 

O mare parte din sprijinul Politicii de Coeziune în România se concentrează pe tranziția verde și digitală a țării. De exemplu, ca parte a perioadei de programare 2021 – 2027, aproximativ 7 miliarde EUR (Fondul European de Dezvoltare Regională) și aproape 2,5 miliarde EUR (Fondul de Coeziune) au fost alocate pentru acțiunile climatice și, respectiv, inițiativele de tranziție digitală în România. Zonele rurale sunt targetate și beneficiază de o mare parte din acest sprijin.

           2. Comisia Europeană a prezentat, în iunie 2021, Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE până în 2040. Ce presupune în esență aceasta?

Oficiali CE: În iunie 2021, Comisia Europeană a stabilit o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE până în 2040. Președintele Ursula von der Leyen a lansat această inițiativă în 2019, recunoscând că zonele rurale sunt o parte esențială a identității și potențialului economic al Europei și că noi trebuie să le păstrăm și să investim în viitorul lor. Ea și-a exprimat, de asemenea, ambiția pentru o tranziție justă, fără a lăsa pe nimeni și niciun loc în urmă.

Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE (LTVRA) se concentrează pe consolidarea zonelor rurale ale Europei pe patru piloni cheie. Acești patru piloni sunt:

• Zone rurale mai puternice: acest pilon se concentrează pe crearea unei Europe mai competitive și mai inteligente și a unei Europe mai sociale și mai favorabile incluziunii. De exemplu, Politica de Coeziune va sprijini strategiile de specializare inteligentă legate de sectorul agroalimentar și bioeconomie.
• Zone rurale conectate: acest pilon se concentrează pe crearea unei Europe mai conectate și mai inteligente. De exemplu, Politica de Coeziune va conecta zonele îndepărtate prin sprijinirea accesului la bandă largă de mare capacitate și de mare viteză.
• Zone rurale rezistente: acest pilon se concentrează pe o Europă mai ecologică. De exemplu, Politica de Coeziune va sprijini energiile regenerabile și conservarea biodiversității.
• Zone rurale prospere: acest pilon se concentrează pe crearea unei Europe mai inteligente. De exemplu, Politica de Coeziune va sprijini IMM-urile din domeniul aparatelor mecanice, procesării alimentelor și logisticii.

LTVRA stabilește, de asemenea, un Plan de Acțiune Rurală, care constă în treizeci de acțiuni care urmează să fie implementate de serviciile Comisiei într-o serie de domenii de politică ale UE.

Pentru a atinge obiectivele LTVRA, Comisia a lansat, de asemenea, „Pactul Rural” pentru a mobiliza autoritățile publice și părțile interesate să asculte și să adapteze acțiunile la nevoile locale din zonele rurale. Pactul rural al UE acționează ca un cadru de cooperare între guvernele naționale, regionale și locale, organizațiile societății civile, întreprinderi, cadre universitare și cetățeni pentru a acționa în vederea atingerii obiectivelor comune ale viziunii rurale. Scopul este de a amplifica vocile rurale și de a le pune mai sus pe agenda politică.

3. Care sunt provocările majore actuale în mediul rural al României, atât economice, cât și sociale, văzute din perspectiva și datele Comisiei?

Sprijinul PAC pentru fermieri și zonele rurale

România este țara cu cel mai mare număr de fermieri din UE, însumând aproape 3,5 milioane. 23% din forța de muncă românească este angajată în agricultură, ceea ce reprezintă cel mai mare procent de oameni angajați în agricultură din UE.

Cu toate acestea, 90% dintre fermele din România sunt ferme mici de sub 5 hectare. Marea majoritate sunt ferme de subzistență și semi-subzistență care produc în principal pentru consumul propriu.

Investițiile în noi tehnologii inovatoare, inclusiv agricultura de precizie, sunt necesare pentru a îmbunătăți competitivitatea fermelor românești.

Pentru a crește competitivitatea sectorului agricol, Planul Strategic al PAC al României alocă 1,1 miliarde de euro pentru investiții în ferme și unități de procesare. Aproximativ 36 de milioane EUR sunt disponibile pentru organizațiile de producători și cooperative.

România este, de asemenea, una dintre țările cu cea mai mare pondere a fermierilor peste 65 de ani (44,3%). Generațiile mai tinere sunt esențiale pentru a face față provocărilor viitoare și reprezintă o sursă de idei inovatoare pentru viitorul agriculturii și al zonelor rurale. Reînnoirea generațională este așadar o provocare cheie pentru viitorul agriculturii și zonelor rurale românești.

Pentru a facilita reînnoirea generațională, Planul Strategic PAC pentru România își propune să sprijine peste 36 000 de tineri fermieri cu o combinație de:

• suport la instalare (250 milioane euro)
• sprijin complementar pentru venit (67 milioane EUR).
• aproape 170 de milioane EUR pentru investiții care sprijină dezvoltarea afacerilor tinerilor fermieri.

Sprijinul Politicii de Coeziune pentru zonele rurale

Există mai multe provocări cheie pentru comunitățile rurale din România, cum ar fi transportul și conectivitatea digitală.

Conectivitatea transportului în regiunile rurale

În ceea ce privește conexiunile de transport, regiunile rămase în urmă în ceea ce privește conectivitatea (de exemplu, regiunile îndepărtate și rurale) au fost o prioritate pentru fondurile Politicii de Coeziune. Un obiectiv cheie este de a face mobilitatea și conectivitatea echitabile și juste pentru toți, fără a lăsa în urmă nicio persoană sau regiune. Opțiunile de mobilitate și transport ar trebui să fie la prețuri accesibile și disponibile în toate regiunile și pentru toți pasagerii și să creeze legături între zonele rurale și urbane.

În România, un proiect de 11 milioane de euro pentru modernizarea tronsoanelor drumului județean DJ 251, situat între Matca-Cudalbi și Schela-Smardan în județul Galați, a consolidat mobilitatea regională prin conectarea nodurilor secundare și terțe la infrastructura TEN-T ( care se întinde pe 28 km de drum de țară). Acest lucru a îmbunătățit accesibilitatea pentru regiunile rurale din România.

Un sprijin de 3,2 milioane de euro a fost folosit și pentru îmbunătățirea facilităților portuare existente la Comuna Jurilovca, în Delta Dunării. Prin îmbunătățirea conectivității sale navale, proiectul a contribuit la turismul din zonă prin crearea condițiilor pentru viitoarele locuri de cazare și activități turistice și susținând produsele alimentare locale și gastronomia locală.

Digitalizarea

• Decalajul digital urban/rural este o altă provocare majoră pentru regiunile rurale din UE, inclusiv în România.

În perioada de programare 2021-2027, statele membre ale UE vor investi aproape 2,5 miliarde EUR în fonduri ale Politicii de Coeziune pentru infrastructura de bandă largă de foarte mare capacitate, pentru a oferi zonelor îndepărtate acces la bandă largă de mare viteză.

Fondurile de Coeziune vor cofinanța proiecte pentru conectivitate la internet de mare viteză, reducând decalajul digital dintre zonele urbane și rurale și promovând crearea de rețele de acces deschis de foarte mare capacitate în zonele rurale sau îndepărtate, unde rata și vitezele de acoperire în bandă largă sunt scăzute.

De exemplu, „nodul rural-urban” din regiunea de nord-vest a României este o inițiativă de jos în sus care propune un plan de acțiune și arată o bună colaborare atât între o zonă urbană, cât și una rurală. Este adaptat la nevoile locale ale comunităților din jurul Cluj-Napoca și își propune să pună în practică obiectivele Viziunii pe termen lung pentru zonele rurale ale UE până în 2040. Principiul Hub-ului este de a crea diverse mecanisme care vor închide decalajul rural-urban. Activitățile, proiectele și investițiile, în special în infrastructură, vor fi organizate prin intermediul Hub-ului, toate adaptate nevoilor locale și cerințelor locale.

Petreștii de Jos (în Zona Metropolitană Cluj-Napoca) face parte din nodul rural-urban și are în derulare un Proiect Smart Village. Proiectul urmărește introducerea infrastructurii de internet prin fibră optică pentru a conecta zonele rurale defavorizate. Ca urmare a implementării acestui proiect, instituțiile publice (primării, școli etc.) și aproximativ 400 de gospodării rurale vor avea acces la internet de mare viteză și servicii digitale.

4. Cum poate contribui tranziția verde și digitală la regenerarea/revitalizarea zonelor rurale din România?

În zonele rurale, specializările inteligente ar trebui să contribuie la diversificarea economică în jurul transformării ecologice și digitale a societății și să conducă la consolidarea lanțurilor valorice în producție și în industriile culturale și creative.

Un studiu privind Strategiile de Specializare Inteligentă adoptate arată că multe regiuni și state membre stabilesc priorități legate de zonele rurale: aproximativ 150 de strategii naționale și regionale de specializare inteligentă includ, de exemplu, priorități legate de „agrifood și bioeconomie” (din 185 de strategii în perioada de programare 2014-2020).

Pentru România, strategiile regionale de specializare inteligentă sunt definite pentru prima dată în perioada de programare 2021-2027, ceea ce permite acțiuni mai adaptate la nivel local, dând putere actorilor locali și dându-le voce. De exemplu, ținând cont de specificul și nevoile acestora, regiunile Nord-Est și Sud-Vest Oltenia au identificat sectorul agroalimentar drept unul dintre sectoarele economice cu potențial de specializare.

5. Invers, cum pot contribui zonele rurale la atingerea obiectivului național de neutralitate climatică și atenuarea efectelor schimbărilor climatice?

Se preconizează că o mare parte din alocarea în cadrul obiectivului 2 al Politicii de Coeziune (o Europă mai ecologică) va spori reziliența zonelor rurale. De exemplu, sprijinul Politicii de Coeziune se concentrează pe creșterea eficienței energetice, pe sprijinirea implementării la scară largă a surselor regenerabile sau prin sprijinirea biodiversității. Acest sprijin vizează, de asemenea, conservarea apei, combaterea eroziunii solului și deșertificarea.

Implementarea cu succes a unor astfel de investiții în zonele rurale este esențială pentru ca România, ca toate statele membre, să își atingă obiectivele naționale în materie de climă și să contribuie la obiectivele generale ale UE.

6. În contextul tranziției la energia verde, care sunt principalele oportunități de investiții în zonele rurale ale României și care sunt mecanismele primare/surse de finanțare europene?

În ceea ce privește sursele europene de finanțare, investițiile în tehnologii noi și inovatoare și surse regenerabile de energie pot fi finanțate în cadrul Planului Strategic PAC al României, în cadrul sprijinirii investițiilor în ferme și unități de procesare. Pentru acest tip de sprijin sunt alocate 1,1 miliarde EUR, care vizează creșterea competitivității sectorului agricol al României.

Nevoile zonelor rurale vor fi abordate și de alte instrumente ale UE, cum ar fi Mecanismul pentru Redresare și Reziliență (MRR) sau Fondurile structurale și de investiții europene (FSIE).

În plus, viitorul Fond Social pentru Climă se va concentra pe gospodăriile vulnerabile și pe utilizatorii de transport, care în general sunt localizați în zonele rurale. Alocarea României din FSC va fi de aproximativ 6 miliarde EUR, la prețuri curente, în perioada 2026-2032. România se numără printre primii trei beneficiari neți ai acestui fond. Într-adevăr, în timp ce cota sa din FSC este de 9,25%, cota sa la licitație în cadrul Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii 2 este de 2,05%. Prin urmare, va primi mai mult decât contribuie la FSC. Ca și în cazul tuturor statelor membre, Comisia este pregătită să coopereze cu România și să ofere sprijin și îndrumări cu privire la acest fond.

Un alt instrument de sprijin în acest sens este Fondul de Modernizare, care are ca scop sprijinirea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice în 13 state membre ale UE cu venituri mai mici. De asemenea, se așteaptă ca acest lucru să faciliteze tranziția în zonele rurale. În perioada 2021-2030, la un preț mediu de 75 EUR per cotă, România ar putea primi în jur de 14,4 miliarde EUR pe care le poate folosi pentru finanțarea proiectelor care vizează modernizarea sistemului energetic și îmbunătățirea eficienței energetice.

Până în prezent (august 2024 – n.r.), România a depus 40 de propuneri de investiții în cadrul Fondului de Modernizare pentru un total de 9 miliarde EUR de investiții, în special în generarea de energie regenerabilă (4,6 miliarde EUR), modernizarea rețelei energetice (1,9 miliarde EUR), infrastructura gazelor naturale (521 milioane EUR) și eficiența energetică în sectorul transporturilor (470 milioane EUR). 4,7 miliarde de euro au fost deja plătiți României.

7. Există vreo monitorizare a cât de mult din fondurile PNRR ale României au fost și vor fi investite în mediul rural, cu instrumentele de finanțare actuale? Dacă da, care este acest procent și care sunt principalele rezultate?

Măsurile din Planul de Redresare și Reziliență al României sunt menite să facă economia și societatea românească mai sustenabile, mai rezistente și mai pregătite pentru tranzițiile verzi și digitale, în conformitate cu prioritățile UE.

Astfel de investiții includ consorții școlare rurale, puncte de reîncărcare electrică instalate la nivel național (inclusiv zonele rurale) sau investiții în servicii de apă, printre altele.

Alte reforme sau investiții sunt concepute atât pentru zonele urbane, cât și pentru cele rurale, precum măsurile de stimulare a reînnoirii flotei de transport public cu vehicule curate, creșterea siguranței rutiere și asigurarea standardelor naționale minime de calitate în zonele urbane și rurale sau tranziția la țintele de conectivitate UE 2025 și să stimuleze investițiile private pentru implementarea rețelelor de foarte mare capacitate.

Investițiile pentru dezvoltarea sistemului de e-sănătate și telemedicină vizează creșterea accesului zonelor rurale și al grupurilor vulnerabile la consultații de specialitate. De asemenea, investițiile pentru dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești urmăresc îmbunătățirea accesului persoanelor din zonele rurale, dezavantajate și marginalizate la asistența medicală de bază, inclusiv servicii de prevenire și diagnosticare și tratament precoce, precum și creșterea complexității serviciilor de sănătate în îngrijirea primară, ambulatorie și comunitară.

Promovarea traseelor ​​turistice/culturale urmărește, de asemenea, dezvoltarea atractivității destinațiilor turistice din zonele rurale defavorizate din România și crearea de noi locuri de muncă în industria turismului. Mai mult, o investiție care sprijină programele culturale anuale sau multianuale implementate la nivel local și finanțează proiecte de educație culturală vizează instituțiile de învățământ din zonele rurale și orașele mici.

Pentru a sprijini coeziunea teritorială, măsurile au fost concepute după cum a fost necesar și acolo unde a fost necesar, și nu pe baza locației lor rurale sau urbane. Deoarece reformele și investițiile urmăresc să sprijine atât zonele urbane, cât și cele rurale, măsurile care se adresează zonelor rurale sunt adesea combinate/asortate cu investițiile urbane. Ca atare, planul nu include o sumă alocată proiectelor din zona rurală.

8. Planul REPowerEU, care poate juca un rol esențial în reducerea dependenței de combustibilii fosili, în special de origine rusă, aduce numeroase oportunități potențiale pentru zonele rurale. Cât din fondurile pe care România le are la dispoziție prin REPowerEU vor fi investite în zonele rurale și în ce direcții? Dintr-o perspectivă mai largă, cum pot contribui zonele rurale la securitatea energetică a țării?

După cum s-a menționat, Planul de Redresare al României, care include un capitol REPowerEU, nu include o sumă alocată proiectelor din mediul rural.

A se vedea, de asemenea, raportul din Registrul de publicații JRC – Producția și potențialul de energie regenerabilă în zonele rurale ale UE (europa.eu)

9. Cât de vulnerabile sunt zonele rurale ale României la schimbările climatice și ce soluții pot fi adoptate pentru a atenua aceste efecte și a crește rezistența la climă a satelor în contextul tranziției ecologice?

La fel ca mare parte din Europa, România este foarte vulnerabilă la impactul schimbărilor climatice, cum ar fi evenimentele meteorologice extreme, inclusiv seceta și inundațiile. Acest lucru are impact asupra sectoarelor sale agricole, resurselor de apă, silviculturii, infrastructurii, energiei și sănătății.

Tranziția ecologică oferă o oportunitate de a transforma aceste vulnerabilități în puncte forte prin adoptarea de practici durabile, diversificarea economiilor și îmbunătățirea infrastructurii și a educației. Prin integrarea acestor eforturi în politicile naționale și ale UE, România se poate asigura că în fața schimbărilor climatice comunitățile sale rurale nu numai că supraviețuiesc, ci și prosperă.

De exemplu, pentru a face zonele rurale mai rezistente la inundații, România ar putea folosi mai pe scară largă soluțiile bazate pe natură, pentru a gestiona și stoca apa în perioadele de precipitații excesive, îmbunătățind capacitatea naturală de absorbție a solurilor și a mediului înconjurător. În mod egal, plantarea copacilor și restaurarea terenurilor degradate pot spori captarea carbonului, pot reduce eroziunea solului și pot îmbunătăți retenția apei. Adoptarea unor practici agricole durabile, cum ar fi gestionarea eficientă a apei și a solului și cultivarea culturilor rezistente la climă, ar îmbunătăți, de asemenea, vulnerabilitățile la eșecul culturilor din cauza secetei și a căldurii extreme.

10. Comisia Europeană și-a anunțat intenția de a efectua o evaluare, până la jumătatea anului 2023, a acțiunilor întreprinse de UE și de statele membre pentru zonele rurale și de a elabora un raport public pe baza acestuia până la începutul anului 2024. Ce reflectă datele despre România – ce progrese au fost înregistrate și în ce domenii este încă nevoie de sprijin și finanțare suplimentară?

Sprijin AGRI pentru fermieri și zonele rurale

Comisia și-a îndeplinit angajamentele. În septembrie 2023, a fost publicat studiul de evaluare a modului în care planurile strategice PAC 2023-2027 contribuie la obiectivele viziunii pe termen lung pentru zonele rurale ale UE (LTVRA). La 27 martie 2024, Comisia a publicat un raport concentrat pe realizările cheie și pe căile de urmat ale LTVRA.

Evaluarea a concluzionat că fondurile UE contribuie considerabil la obiectivele LTVRA. În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, statele membre au folosit în principal trei intervenții pentru a sprijini zonele rurale dincolo de agricultură: (i) investiții (în afara fermei și infrastructură); (ii) cooperare (în principal LEADER); și (iii) crearea de întreprinderi rurale ca parte a ajutorului pentru instalare. Finanțarea alocată părților relevante ale acestor trei instrumente însumează 24,6 miliarde EUR, sau 8% din alocarea financiară totală a PAC (cofinanțare națională și suplimente incluse), care contribuie direct la zonele rurale dincolo de agricultură, în timp ce indirect întregul PAC contribuie pe scară largă prin sprijinirea agriculturii.

Deși studiul a folosit planurile strategice ale PAC ca surse primare de informații, nu a fost menit să analizeze progresele înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a PAC. Mai multe intervenții incluse în planul strategic PAC al României au contribuit la obiectivele LTVRA. În special, cooperarea (inclusiv LEADER), investițiile pentru dezvoltarea activităților non-agricole în zonele rurale și sprijinirea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale.

Sprijinul Politicii de Coeziune pentru zonele rurale

PAC și politica de coeziune completează o gamă largă de alte fonduri și politici ale UE care contribuie la obiectivele viziunii rurale. Contribuția diferitelor programe precum Orizont Europa, Facilitatea Conectarea Europei, programul Piața unică și ERASMUS este vizibilă și în descrierea acțiunilor din planul de acțiune rurală al UE, care urmărește să integreze preocupările rurale în aceste politici UE. Mecanismul pentru Redresare și Reziliență și fondurile EURI joacă, de asemenea, un rol important. În plus, Instrumentul de asistență tehnică (TSI) poate oferi sprijin pentru proiectarea și punerea în aplicare a reformelor în domeniul dezvoltării rurale în statele membre și regiunile UE.

În ceea ce privește Acțiunea Pactului Rural și Pactul Rural, realizările cheie până în prezent includ:

• Lansarea unei platforme de revitalizare rurală pentru zonele care se confruntă cu provocări demografice și economice;
• Demararea a 60 de proiecte rurale de cercetare și inovare cu un buget de 253 milioane EUR care contribuie direct la zonele rurale;
• Sprijinirea implementării LEADER și îndrumarea a aproximativ 150 de comunități către crearea de sate inteligente prin activități de rețea dedicate;
• Alocarea unui total de 23,5 miliarde EUR în granturi și împrumuturi pentru zonele defavorizate, precum și norme actualizate privind ajutoarele de stat pentru a îmbunătăți conectivitatea rurală;
• Îmbunătățirea mobilității rurale și a planificării turismului printr-o Rețea europeană de mobilitate rurală dedicată;
• Crearea centrului de consultanță pentru comunitatea energetică rurală, care a sprijinit 27 de comunități energetice rurale;
• Sprijinirea a patru proiecte dedicate pentru a ajuta la dezvoltarea economiei sociale în zonele rurale;
• Creșterea numărului disponibil de seturi de date pentru zonele rurale și accesul la date și analize rurale relevante prin Observatorul rural al UE și noua publicație „Europa rurală”, îmbunătățirea capacităților de verificare rurală; şi
• Lansarea setului de instrumente pentru Rural pentru a facilita accesul la finanțarea UE pentru zonele rurale și combinarea optimă cu finanțarea UE pentru zonele rurale.

Raportul subliniază că un angajament puternic la nivel de stat membru, regional și local este esențial pentru obținerea de rezultate bune. În acest sens, lansarea Pactului Rural în 2021 a fost esențială, cu un organism de guvernanță dedicat, o platformă de colaborare și un birou de sprijin care facilitează interacțiunile și creează cunoștințe pentru comunitățile rurale.

Studiul și raportul pot fi găsite la următoarele link-uri:

• Taking stock of how CAP strategic plans contribute to the objectives of the long-term vision for the EU’s rural areas – Publications Office of the EU (europa.eu)
• The long-term vision for the EU’s rural areas: key achievements and ways forward, COM/2024/450 final

11. Când va elabora Comisia o strategie rurală europeană care va fi pe deplin integrată în următoarele perioade de programare, precum și un plan de acțiune rurală pentru perioada de programare 2028-2034? În ce măsură aceste documente vor propune reducerea decalajelor de dezvoltare în regiunile rurale românești față de regiunile rurale din statele membre mai dezvoltate economic, în acord cu principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă?

Sprijin AGRI pentru fermieri și zonele rurale

Comisia consideră că planul de acțiune rural existent al UE, inclusiv mecanismul de verificare rurală, observatorul rural, Pactul rural și finanțarea disponibilă în cadrul diferitelor fonduri constituie deja principalele componente ale unei strategii.

O analiză suplimentară a acestei propuneri va fi acordată în cadrul procesului Pactului Rural și, de aceea, Comisia a inclus în raportul 2024 o întrebare despre ceea ce considerăm că ar fi valoarea adăugată a unei strategii, în comparație cu ceea ce a fost deja propus. Raportul se angajează deja să dezvolte un set de indicatori pentru a urmări progresul către obiectivele viziunii rurale.

Din nou, o strategie la nivelul UE poate funcționa numai dacă este preluată la nivel național și regional. Acesta este motivul pentru care Comisia sprijină apelul Consiliului adresat statelor membre de a dezvolta strategii rurale integrate la nivel național și regional.

12. Pentru a se asigura că finanțarea este utilizată în mod optim, Consiliul UE a solicitat Comisiei să stabilească un instrument de monitorizare menit să evalueze finanțarea UE care sprijină zonele rurale. Când va fi disponibil acest instrument?

Comisia a luat act de solicitarea Consiliului. Pentru a crește gradul de conștientizare a beneficiarilor din mediul rural și a ajuta la optimizarea utilizării fondurilor europene relevante, la 6 februarie 2024, Comisia Europeană a lansat un set de instrumente privind oportunitățile de finanțare UE pentru zonele rurale. Aceasta centralizează informațiile într-un singur loc accesibil autorităților locale, părților interesate, liderilor de proiecte și autorităților de management, ajutându-le să profite la maximum de noile oportunități oferite de bugetul UE 2021-2027. Setul de instrumente rural poate fi accesat aici: Setul de instrumente rural (europa.eu)

NOTĂ: Informații principale din acest interviu au fost publicate anterior pe www.energymagazine.ro, precum și în revista tipărită Energy Magazine, disponibilă la punctele de difuzare a presei din țară.

(Sursa foto principală: Pixabay.com)

CITEȘTE ȘI:

Tranziția rurală. Cum unim cele două Românii, cea urbană și cea de la sate, pe drumul spre net-zero?

De la soba veche pe lemne la energie verde. Soluții alternative pentru încălzire în mediul rural

INTERVIU // Andrei Ceclan: Tranziția energetică rurală, de la ambiție la realitate

Vulnerabilitatea mediului rural la schimbările climatice și fenomene meteo extreme

Cum pot fi adaptate locuințele din mediul rural pentru a face față valurilor de căldură